I know places // L.T.

capitolul 1

Imi deschid cu greu ochii si casc zgomotos inainte sa ma ridic din patul meu mare ,pufos si plin de carti. Am stat toata noaptea sa invat pentru examenul care imi decidea intrarea mea la una dintre cele mai bune facultati din Oxford si nu prea am avut cum sa ma odihnesc,dar deja ma obisnuisem cu programul meu incarcat,extrem de obositor. Scoala imi ocupa 90% din timp si nu ramanea zi in care sa ma relaxez,macar putin. Dar pana la urma,nu aveam de ce sa ma plang,de cand a plecat tata,numai asa a fost. Mama mea s-a recasatorit cu decanul uneia dintre cele mai bune facultati de aici si tatal meu vitreg s-a axat dintotdeauna pe invatat. Dar nu asta era problema -faptul ca era axat pe invatat- ci faptul ca el nu cunostea limitele. De cand a venit in casa noastra, m-a inscris la dans,la pian si m-a pus sa invat inca 5 limbi straine, de care zicea "ca o sa am nevoie in viata",pe langa faptul ca m-a inscris la cel mai exigent liceul privat. Ma uitam la copii din liceul meu si pareau destul de fericiti,nu toata lumea are parte de educatia aleasa ca ei si ca mine. Nu pareau stresati sau chinuiti -cum ma simteam eu uneori-, si unii luau note mari fara sa se zbata prea mult. Majoritatea erau foarte destepti si talentati,si eram,intr-un fel,nororocoasa sa ma aflu printre cei mai educati si destepti elevi din oras,desi de multe ori,simteam ca nu apartin acestui mediu aristocrat. De cand eram mica am vrut sa calatoresc,sa fiu libera si sa pot lua decizii singura, dar toate astea au devenit un vis odata cu venirea noului meu tata in familie. El pur si simplu nu intelegea ca ma pot ocupa de amandoua,pot invata si avea note mari si reusite,dar si sa ies cu prietenii sau sa merg sa vizitez lumea. Intotdeauna m-a subestimat si m-a crezut incapabila de a intelege unele chestii. M-a vazut tot timpul la coada si printre ultimii care chiar reuseau sa faca ceva,desi eu am am fost dintotdeauna printre primii. Inca incerc sa imi dau seama cum sa il fac sa inteleaga adevaratele mele valori,dar nu cred ca o sa reusesc curand.

Dupa examenul care imi dadea credit pentru a merge la Oxford,venea luna iunie. Vara. Stiam ca si vara asta va fi incarcata,dar va fi o vara obisnuita pentru mine. Cu siguranta parintii mei vor gasi niste cursuri de vara la care sa particip si nu ma vor lasa sa ma bucur de vara dintre sfarsitul liceului si facultate. Azi implineam 18 ani si speram ca macar in ziua majoratului,sa ma lase in pace. Toti oamenii vad ziua cand implinesc 18 ani ca ziua cand devin adulti si pot judeca singuri,si sunt liberi sa faca ce vor. Numai eu nu sunt libera,cum vreau atat de tare sa fiu.

Ma ridic din pat si las cugetarile pe mai tarziu. Strang cartile si ochelarii de citit si le pun pe birou,apoi ma uit in oglinda. Am 18 ani,dar arat la fel ca acum 2 sau 3 ani,cu parul meu castaniu ravasit in toate partile si nearanjat,cu cearcane mari de la stres si nesomn si cu pijamaua mea cu ursuleti,total demodata. Acum o luna sau 2, am decis ca in ziua cand implinesc 18 ani sa ma schimb,sa imi schimb stilul. Deschid dulapul si scot toate hainele copilaroase si neportivite si le arunc pe pat. Nu stiam daca eram sigura ca voiam sa ma schimb,sa uit de vechea eu,dar pana la urma nu imi schimb decat hainele ce dracu'. Gasesc un top negru mulat si il pun pe scaun,apoi scot niste blugi prespalati stramti si rupi si o jacheta neagra de piele. Ma dezbrac de pijamaua mea invechita si imi trag blugii pe mine,apoi topul si in final imi pun geaca. Imi pieptan bine parul si il intind cu placa,apoi aplic putina mascara si tus ,la sfarsit acoperindu-mi cearcanele cu fond de ten.Ma incalt cu baschetii mei Converse si ma uit in oglinda . Eram diferita. Nu mai aratam ca un copil,aratam ca o adevarata domisoara de 18 ani. Imi placea ce vad in oglinda,eram eu cea care era independenta si nu constransa de ce spun altii. Formez numarul celei mai bune prietene,Ashley si astept sa imi raspunda. Ashley era cu mine in liceu dar parintii ei nu o stresau cu scoala. Nici nu aveau de ce, Ashley era isteata si facea performanta fara macar sa se chinuie. Avea o viata mai mult de cat frumoasa si mereu am vrut sa fiu ca ea. Ashley nu mai era o copila, ci era o fata puternica si impunatoare,care putea sa aleaga singura pentru ea,pentru ca tot timpul alegea corect. Speram ca intr-o zi sa devin ca ea,si speram ca ziua asta sa vina cat se poate de curand.

-Salut Lucy,te-au lasat ai tai sa vorbesti la telefon?,ii aud vocea lui Ash,complet amuzanta. Ashley stia cum sunt parintii mei si il cataloga pe Ray -tatal meu vireg- ca "un mos care traieste in preistorie",si la faza asta,nu aveam cum sa o contrazic.

-Esti amuzanta,Ash,dar azi am 18 si parintii mei nu au cum sa imi strrice ziua,spun pe un ton cat se poate de serios.

-Doamne,la multi ani Lucy. Ai 18 ani acum,hai sa iesim undeva,fato.Trebuie sa sarbatorim,imi spune Ashley entuziasmata.

-Ne intalnim la cafenea in jumtate de ora,ca sa inceapa petrecerea,rad eu.

-Te astept.Paa,imi spune Ash fericita ca ma relaxez si eu putin.

Imi bag telefonul in buzunar si ies plina de speranta din camera,sperand ca parintii mei ma vor lasa sa ies macar de ziua mea. Merg in living si il vad pe Ray alaturi de mama mea,uitandu-se la un documentar la televizor. Par intr-o dispozitie buna,acum e sansa mea.

-Buna dimineata,spun repede, pulsul crescandu-mi cand ma gandesc ca poate nu vor accepta sa ies.

-Peste 1 saptamana ai examen si tu stai aici. De ce nu esti in camera sa invet,scumpo? Si de ce esti imbracata asa? Crezi ca pleci undeva?,spune Ray enervat de faptul ca am indraznit sa ma arat.

-Pai din moment ce azi fac 18 ani,cred ca am dreptul sa ies cu Ash,macar de ziua mea,spun cu un glas cam autoritar.

-Eu nu prea cred. Si daca faci 18,ce? Crezi ca examenelor le pasa? Du-te in camera si invata,domisoara,spune Ray aroape tipand.

Fara sa mai zic nimic,alerg in camera mea,lacrimi aparandu-mi in ochi. Era crud ce facea si nu meritam asta,dar nu cred ca solutia era sa plang. Eram mai puternica de atat si puteam sa il inving. Puteam sa ii arat ca pot scapa de el si de tot ce face,pot scapa de stresul asta. Aveam un plan. Puteam sa fug.