Naty se așeză lângă Meredith în timp ce Dominic se puse la volan.

     — Ești bine? o întrebă el, privind-o în oglinda retrovizoare.

     Meredith nu spuse nimic, ci doar privi pierdută pe geam. Dominic oftă și porni mașina, mergând înapoi la hotel. Ajunși acolo, Meredith merse direct în camera în care dormise Naty, pentru a rămâne singură. Dominic și Naty înțelegeau că se simțea rănită, motiv pentru care nu au insistat să vorbească cu ea.

     Venise ora la care aceștia erau nevoiți să plece spre aeroport pentru a merge acasă. Lui Dominic nici măcar nu îi trecuse prin minte că ar trebui să treacă pe la Alexa pentru a-și lua la revedere de la aceasta.

     Bărbatul intră timid în camera în care se afla Meredith și o găsi pe fată stând în fața ferestrei, privind pierdută oamenii ce treceau prin fața hotelului.

     — Meredith, este timpul să plecăm. Ți-ai făcut bagajele?

     Fata tresări la auzul vocii lui și se îndepărtă de fereastră.

     — Da, putem pleca, zise ea încet.

     Meredith, Dominic și Naty plecară spre aeroport. Cei dim urmă nu îi spuseră nici măcar o vorbă tot drumul lui Meredith, care ere complet absentă. Chiar și pe parcursul zborului, fata uită de frica ei de înălțimi și rămase tăcută.

     După ce aceștia coborâră din avion, Naty îl trase de mânecă pe tatăl său și îi spuse:

     — Tati, în drum spre casă, am putea opri la o benzinărie? Trebuie să merg urgent la toaletă.

     — Desigur, scumpa mea, spuse el.

     Aceștia se urcară în mașină și porniră spre casă. De îndată ce Dominic văzu o benzinărie, acesta opri mașina iar Naty alergă singură înăuntru, spre toaletă. Meredith și Dominic rămaseră în mașină. Fata era în continuare tăcută, lucru care îl înnebunea pe Dominic, deoarece nu știa dacă ea era supărată pe el sau pe situația în sine.

     Meredith deschise portiera și se dădu jos din mașină pentru a lua o gură de aer. Dominic profită de ocazie și coborî și el ca să vorbească cu ea.

     — Acum vrei să vorbești cu mine? o întrebă el.

     — Ce este de vorbit, Dominic? spuse ea plictisită. Alexa nu a fost fiica mea, atâta tot. Voi continua să o caut până când o voi găsi.

     — Îmi pare rău, Meredith.

     — Nu cred că ți-a părut rău atunci când asistenta ți-a spus la telefon că rezultatul testului este negativ. Din contră, mi s-a părut că ai fost chiar foarte fericit.

     — De ce aș fi fericit? spuse el confuz.

     — Nu știu, tu să îmi spui. Încă de când ți-am spus că am găsit un indiciu legat de ea, te-ai comportat ciudat și mi-ai spus să nu îmi fac speranțe prea mari. Plus că, tot timpul cât ne-am aflat în Los Angeles, mi-ai arătat că nu îți dorești ca Alexa să fie fiica mea.

     — Meredith, m-ai înțeles greșit. Bineînțeles că vreau să îți găsești fiica. Eu am încercat doar să nu te las să îți creezi așteptări prea mari, deoarece știam că vei fi dezamăgită dacă nu vor deveni realitate. Și, legat de Alexa, am observat lucruri pe care tu nu ai vrut să le vezi.

     — Cum ar fi? își puse Meredith mâinile în sân.

     — Faptul că o mamă era atât de entuziasmată să își lase copilul să plece cu niște străini. Faptul că Georgia a început efectiv să tremure atunci când am vorbit despre testul ADN. Faptul că Alexa a mințit atât de mult, doar ca să o pună pe Naty într-o lumină proastă. Chiar vrei să continui? Ei au profitat de disperarea ta pentru a face rost de bani, atâta tot.

Legământul: Promisiunea meaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum