💜𝐒𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐆𝐢𝐫𝐥 🖤

¹⁹ 𝐺𝑒𝑙𝑜𝑎𝑠𝑎 𝑓𝑎𝑟𝑎 𝑠𝑒𝑛𝑡𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒?

Am mers la scoala următoarea zi. Le-am povestit celorlalți despre venirea lui Niki și au rămas toti surprinși fiindcă aveam un frate. Cred ca ar trebui ca li-l prezint intr-o zi.

· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·

Pur și simplu stateam în banca mea. De abia se sunase de pauză și eu aveam privirea intr-un punct fix pe tablă. Ma gandeam la toate câte s-au întâmplat de când am venit la această școală. Multe. Multe amintiri plăcute și unele mai puțin plăcute. Amintiri cât pentru o viața întreaga.

Ma trezesc din transă cand aud o bătaie puternică în fața mea.

Rosé: Esti bine?

Mina: A, da!

Rosé: Vin-o cu mine până la baie. Trebuie să îmi verific machiajul și nu am chef să merg singura.

Mina: Haide.

Și ne-am îndreptat spre baia fetelor. După ce a terminat Rosé de a se privi in continuu în oglinda de la baie am mers în clasa, însă nu am ajuns la destinație, fiindcă....

Trecusem pe lângă sala de muzica și vad pe cineva.

Mina: Rosé, mergi tu înainte. Vin și eu imediat.

Rosé: Ok. Eu te astept în clasa.

După ce a plecat ma îndrept spre ușa. Acesta era între deschisă și m-am poziționat în fața ei să vad ce se întâmplă. Ma uit atent și vad ca este Hyunjin cu Wooyoung, iar pe ei doi sarutandu-se. De șoc scap cărțile ce le aveam în mana, pe care de abia le luasem din dulap. Când au căzut acestea, cei doi s-au uitat la mine. Mi-am strâns repede lucrurile și am fugit de acolo. Îl auzeam pe Hyunjin cum ma striga, dar eu am fugit. Am mers în clasa fiindcă mai aveam o singură ora și de abia se sunase.

Nu m-am putut concentra. Ma tot gandeam la ce am vazut. Nu s-au despartit? Eu asta imi aduc aminte. Atunci de ce se sărutau? De ce Hyunjin imi spune că ma place și acum după ce ne-am culcat împreună fuge la alta? Dacă rămâneam însărcinată așa mi-ar fi făcut și atunci? Nu ma iubeste. Nu ma place. Dar de ce să mint eu când noi nu suntem și nu am fost niciodată intr-o relatie. Și de ce ma simt asa? Eu cred ca (,) chiar îl plac. De ce?... De ce acum........?

· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·

S-a terminat și ora. Mi-am strâns repede lucrurile și am plecat prima din clasa. Nici nu le-am răspuns celorlalți de ce plec asa de grabita.

Am fugit. Nu stiu unde și de ce mai exact, dar fug. Ma intreb ce rost am eu în societatea asta. De ce trebuie să ma simt eu asa?

După 3 ore de plimbat nici eu nu stiu pe unde, m-am gandit sa ma intorc. Chiar dacă aveam sa il vad pe Hyunjin, aveam sa il ignor. Sa par rece. Distanta. Nu vreau sa fiu rănită. Din nou.

Am ajuns acasă. Intru pe ușa și nu vad pe nimeni, deci ma îndrept spre camera mea. Nu am ajuns încă acolo, ca sunt lipita de peretele holului de la etaj.

Mina: Ce vrei? spun eu cu o oarecare nepăsare și plictiseala în voce, chiar dacă voiam sa planga și sa urlu.

Hyunjin: Ce ai patit? Esti OK?

Mina: Nu te interesează pe tine.

Hyunjin: Nu arati bine. Spune-mi ce s-a intamplat...

Mina: AM ZIS CA NU E TREABA TA! Acum DA-TE! și îl împing și plec în camera.

Peste câteva minute aud ca bate cineva la usa.