PARADISUL lui LUCIFER

Capitolul 5

~ Din perspectiva Lui ~

Îmi aprind o țigară Treasurer London Black,  în timp ce ma îmbăt cu frumusețea Sophiei. Îi simt sufletul aproape de mine, am corpul încordat din cauza emoțiilor, iar valul uriaș de sentimente pe care doar ea mii le poate stârni, sunt mai mult decât intense.

Sunt cu Elena la bar, și tot ce văd in fața ochilor este trupul sculptat parcă din porțelan al Sophiei care stă relaxată pe canapeaua crem.

Picioarele ei lungi și fine sunt bine conturate de către rochia pe care o poartă. Ochii ei de culoarea frunzelor primavara, sunt linistitori și calzi. Buzele, lucioase și pline îmi stârnesc interesul și mă face sa am toate scenariile posibile.

Părul ei lung si drept este bine aranjat și îi dezvaluie spatele drept. Ea cu totul este artă, te face să o dorești cu ardoare, iar dacă aș avea o bucată de pânză aș picta toate trăsăturile ei minunate.

— Adryan, el este aici!

Îmi intorc capul către sora mea. Da, Amon este aici și o vrea pe Sophie din mai multe motive, mai mult sau mai puțin toate au legătură cu mine.

— Dacă eu sunt aici, nimeni nu o ia pe Sophie de lângă mine. Nimeni. Așa că, în seara asta se va distra, și se va simții bine pentru că eu nu îmi iau ochii de pe fata mea.

După zâmbetul surorii mele pot spune ca este complet de acord cu mine. Apucă de pe tesghia o sticlă de tequilla și două pahare mici.

Ne strecurăm încet pe lângă mulțime pănă ajungem în dreptul mesei. Mă trântesc pe scaunul din fața lor în timp ce îmi desfac cravata, nu o suport sincer.

— Cineva a adus ceva de băut! Spune sora mea ridicând sticla si păhărelele!

O vad cum bate din palme si râde la fel ca un copil mic care vrea ciocolată, in seara asta o las sa își facă de cap deoarece sunt aici lângă ea si o voi proteja, atâta timp cat va fi nevoie!

Le văd lipite una de alta, iar zâmbetul Sophiei ma face sa îmi blochez privirea pe buzele ei, asta până se ridică peste masă ca să ia sticla de cola, ochii îmi cad pe decolteul ei și pot observa sutienul ei preferat de culoare vișinie care mereu mi-a declanșat fantezii.

Elena o apucă pe Sophie de mână și o trage spre ringul de dans. Îmi mut poziția pentru a sta cu fața către ele. Mă dezbrac de sacou și îl arunc lângă mine pe canapea, dau pe gât un păhărel de tequila si înghit în sec. Nu degeaba micuța mea prințesă merge la dansuri. Este una cu ritmul muzicii, iar tot ce mi-aș dorii acum este să o așez pe mine să văd dacă se mișcă la fel de bine.

Simt prezența lui în preajmă, știu că va venii. Mulțimea începe să se agite, iar Elena îmi face semn către Sophie care este mai mult decât speriată. Surioara mea dă să iese cu Sophie pe lângă mine dar se împiedică de colțul mesei și ajunge sa o împingă peste mine.

O prind in brațe și cu mana dreaptă îi pun mana pe cap, în timp ce o lipesc de mine. Nu apuc să mai fac vre-o mișcare ca din liniștea apasătoare si brusca din jurul nostru, apare Amon, în forma lui de Demon.

— Să nu dea dracu sa scoți vre-un cuvant pe gura Amon, că să fiu al dracu dacă nu te fac una cu Pământul.

Își pune degetul arătător pe buze în timp ce se îndreapta spre mine. Întind mâna stângă în față, în timp ce Sophie își strange brațele în jurul meu. Îmi tremură tot corpul. Toți oamenii sunt întiși pe jos leșinați. Faptul că îi aud gândurile îmi face inima să tresară.

* Cu Cincisute De Ani În Urmă*

Stau ca prostul lângă patul Melaniei, a murit pur și simplu a murit. Amon a reusit să îi distruga viața unei simple fete, care nu merita nici un sfert din rănile pe care le are.

Știu că Melania mă iubea pe mine, dar niciodată nu am putut să o privesc pe altfel  decât ca pe o prietenă.

— Totul este numai din cauza ta Lucifer.

— Amon întelege frate, ai forțat-o sa stea cu tine, nu te iubea, atingerile tale îi făceau arsuri pe tot corpul. Uită-te la ea. Este arsă până la oase pe alocuri.

Lacrimi amare i se varsă pe obraji, prima dată când îl văd că plânge. Cu un simplu gest din mână mă împinge prin pereții casei până mă opresc în gardul din fier de afară.

Nu vreau să mă lupt cu el. Este ca fratele meu mai mic, am crescut împreuna in curtea Iadului. Nu îl pot răni.

— Dacă nu erai tu, Melania m-ar fi iubit pe mine. Fie că ești Împărat aici sau nu, n-am să mă opresc până nu te văd în lanțuri.

Pământul aici arde. Cerul este roșu și numai furia mea îl face vișiniu. Sufletele morților pe care le am aici urlă și zbiară să îi las liberi, doar ca să îl devoreze până la oase pe Harry.

Lanțurile cu care sunt legați nu le pot rupe, vraja de pe ele este prea puternică, ar trebuii să îl închid aici si pe Harry, cel puțin până realizeaza ca nu din cauza mea a murit Melania.

Se îndreaptă către mine cu viteză si îmi articulează un pumn în maxilar, mă mută din loc zece metrii.

— Amon, esti ca frățiorul meu, de ce crezi ca ți-aș rănii sufletul?

— Știu ca te vedeai cu ea pe la spatele meu, știu că îți plăcea de ea, dar eu o iubeam. La dracu cu tine o iubeam din tot sufletul meu rătăcit.

Următoarealui mișcare o anticipez și îi prind mana la spate apucând din pomul intrrzis lanțul.

* În Prezent.*

Încă o țin pe Sophie în brațe, cum o scot eu de aici? Cum a devenit el mai puternic decât mine? Opresc timpul în loc, doar ca să pot vorbii cu el fără ca Sophie să mă audă. Nu am de gând sa o las cu Elena, este mult mai în siguranță cu mine.

— Deci, ea este mica ta comoară, nu? Bună și ție iubito, ce mai faci?

Știu că Elena și Harry au avut o aventură, nu știu exact dacă o pot numii aventură, au fost împreuna aproape un deceniu, asta după relația ei serioasa cu Abel.

— Nu te atingi de ea Amon, lasă la ușă teatrul ăsta ieftin.

— Adică, tu te-ai futut cu iubita mea, Melania pe la spatele meu și vrei să iți las ție fetița în pace? Nu așa merg lucrurile, "frate".

Amon este neschimbat. Părul cârlionțat și răvăsit, poartă în ureche un cercel în formă de cruce din argint. Are un hanorac negru larg si blugi rupți în genunchi tot negrii, alaruri de niste adidași albi.

Se învârte prin fața mea încercand să îi distingă chipul Sophiei, dar estevin zadar. Stă nemișcata cu fața băgată în pieptul meu și mâinile strânse în jurul taliei mele.

Știu ca o vrea doar ca să se razbune, dar nu am să permit să îi facă ceva, toată viața mea depinde de ea. Va trebuii să îl fac să înțeleagă că moartea Melaniei nu este problema mea. Dar trebuie să recunosc când am aflat că prietenul meu pe care îl consideram frate, și-a tras-o cu surioara mea pe la spatele Melaniei, trebuia să reacționez.

Nu a fost ceva mai mult decât o noapte pierdută aiurea, nu am știut că se va îndrăgostii de mine dupa aceea.