Capitolul 7

43 4 1
                                    

Ma plictiseam teribil, incepusem sa casc si fara sa-mi dau seama mi-am lasat capul sa cada pe umarul persoanei de langa mine.. Hyun-Ki ma ridica si ma trage din camera parand putin suparat si trist, nu intelegeam motivul.. Ajunsa in incaperea ce presupun ca ar fi camera sa o vad pe Ha-neul stand plictisita cu telefonul in mana si castile in urechi..
YR: Ce s-a intamplat?
Incerc sa-i zambesc si sa par interesata de ceea ce voia sa spuna.. Doi baieti inalti intra pe usa camerei insotiti de Ha-joon.. Era Jae-sang alaturi de fratele sau Chang-min, semanau. Doar hainele si stilurile lor ii faceau diferiti..
HK: Ne gandeam sa mergem toti undeva, dar imi doream sa stiu daca iti place ideea..
Privirea lui coboara in jos putin roz in obraji, el inca tinandu-ma de mana.. Ha-neul se uita cu ura in ochii mei, ma asteptam ca in acel moment sa sara la gatul meu sau sa vrea sa ma ucida, dar cred ca de aceasta data scapasem.. Nu-i intelegeam motivul pentru care se comporta asa.
HK: Ce spui?
YR: Sigur..
Fara sa vreau incep sa zambesc si sa-i strang mana mai tare de emotie, ce sentiment mai e si asta?!!
HJ: Sunteti atat de dulci..
Cuvintele ei ma trezesc la realitate, ma duc si deschid geamul apoi imi intorc privirea catre ceilalti..
YR: Mergem?
DY: Pe geam?
Fiul de 15 ani al lui J-hope tocami intrase in incapere, Hyuni da din umeri si se apropie de mine in semn de sustinere, am coborat toti pe geam caci usa era mult prea departe..
HJ: Deci, unde mergem?
Toti ne uitam unii la alti fara a putea da vreun raspuns..
JS: Ce spuneti sa mergem inapoi la acea petrecere? Oricum nu am plecat de mult timp de acolo..
De ce nu? Oricum era destul de aproape si ar fi fost destul de distractiv..

  Razele palide ale soarelui anunta dimineata, intru pe geamul lasat intredeschis si ma uit la telefon, 06:02.. Aveam doar sa-mi fac ghiozdanul, sa ma aranjez putin si sa mai pird putin timp pana plec inspre liceu. Pe scaunul de la biroul meu statea mama, citind, studiind, toate cartile de pe rafturi, tot ce gasea pe birou.
YR: Mama, nu este ceea ce pare..
  Se uita la mine mirata, aranja putin cartile in ordinea in care le lasasem si eu aseara.
N/T: Esti bine? Stiam ca voi ati plecat. Nu am fost ingrijorata, esti mare si te poti apara si singura. Plus de asta stian ma era si ,,Hyuni" cu tine.
 Ranjise, avea un zambet tare dubios atunci cand ii spusese porecla. Nu stiu de unde o stia, sau de ce o folosea, dar imi dau ochii peste cap iar privirea mea cred ca deja URLA ca el pentru mine nu este mai mult decat un prieten.
N/T: Lasa comentariile, pregateste-te pentru ca astazi te poate duce taicatu la liceu.
  Imi zambeste scurt, apoi o imbratisez.
N/T: Apropo, ai niste gusturi bune la carti. Nu ma asteptam sa citesti chiar atat de mult, cred ca la treaba asta imi semeni.
  Rase scurt, bineinteles ca glumea. Oarecum.....

𝚂𝚊𝚗𝚐𝚎𝚕𝚎 𝚍𝚞𝚕𝚌𝚎 𝚊𝚕 𝚞𝚗𝚞𝚒 𝚟𝚊𝚖𝚙𝚒𝚛😈💕  2Where stories live. Discover now