Alături de tine [✔FINALIZATĂ✔]

Capitolul 12

M-am tezit in asternuturile moi ale patului lui Ryan,eram invelita pana la gat.Nu stiu cum am ajuns aici,tot ce imi amintesc e ca eram in padure cu Marco si am lesinat dupa ce..Bratara..Ma uit repede la mana si nu observ decat o arsura uriasa pe mana in jurul incheieturii mele.Am inlaturat gandurile rele si am inchis ochii.Ma uit sub sub patura si rosesc.Nu port decat un tricou scurt care nu imi trece nici de solduri ,imi las capul pe perna si scancesc de durere.Simt o durere puternica,de parca o sulita mi-ar strapunge capul.Usa de loveste de perete si pe ea intra un Ryan intr-un tricou care ii scoate in evidenta pieptul bine lucrat si o pereche de blugi albi.Se uita la mine si incepe sa zambeasca larg,se apropie de mine si ma cuprinde intr-o imbratisare usoara,cred ca stie ca sunt slabita dar totusi nu imi dau seama de ce.Ignor durerile de cap si il trag mai aproape de mine facandu-l sa ma stranga mai tare in brate,sa ma traga mai aproape de pieptul lui.Caldura si parfumul corpului sau ma imbata.Ochii lui de culoarea topazului ii fixeaza pe ai mei.Fara sa spuna ceva isi lipeste buzele de fruntea mea si ramane asa cateva secunde,imi prinde fata intre palmele lui uriase si ma priveste mieros in timp ce isi linge buzele.

-Spune-mi,cum te simti?

-Sincer?Pana sa vi tu in camera ma durea capul foarte rau si eram slabita.Daca nu veneai sa ma iei in brate as fi murit.Incep sa rad,exagerez prea mult si sunt sigura ca as fi o actrita foarte buna.

-Nu mai dramatiza atat,nimeni nu moare,o sa te tin mereu in brate.Voi fi mereu aici,alaturi de tine.

-Atat am vrut sa aud.

Se baga in patura langa mine iar eu ma trag mai departe de el,oberva si ma trage mai aproape de el infasuransu-si o mana dupa mine.

-Stai linistita,Mia te-a schimbat.Eu doar te-am bagat in pat.Esti atat de micuta si fragila Ava..Nu vreau sa patesti ceva..

-Ryan..cum am ajuns aici?Stiu sigur ca nu am ajuns aici pe propriile mele picioare..

-Ava,ce iti amintesti?

-Imi amintesc doar ca eram in padure,cu Marco.Mi-a dat o bratara,am luat-o pentru ca mi-a zis ca si voi ati primit cate una.
Ridic bratul si ii arat arsura urata dupa mana,se uita ingrozit la ea si inghite in sec.Oftez si imi bag mana inapoi in patura.Bratara a inceput sa ma arda,m-am simtit slabita si stiu,suna ciudat dar simteam ca imi soarbe puterile apoi..Of,o sa ma crezi nebuna!

-Ava..normal ca nu te cred nebuna.Te rog,continua.Nu esti nebuna,esti cea mai normala fata pe care o cunosc daca asta te ajuta.

-Am lesinat in momentul ala dar cumva corpul imi era controlat dar mintea nu.Imi amintesc cum am ajuns in fata ta si a lui Andrew si apoi nu imi mai amintesc nimic,apoi m-am trezit aici,in cel mai frumos loc posibil.

-Of Ava..Imi pare rau pentru arsura aia si pentru ca te doare capul..Iti promit,nimeni,niciodata nu te va mai rani vreodata,iti jur!...

-Cum adica nimeni?
Nu apuc sa termin propozitia si Ryan isi lipeste buzele de ale mele,isi apasa scurt buzele de cateva ori de ale mele apoi imi saruta usor obrajii si se uita la mine.Ma inrosesc si imi cufund capul in scobitura gatului lui si din nou,ca de fiecare data,mirosul ma imbata.Maine trebuie sa ma duc "acasa" sa vad ce atmosfera e acolo,dar nu ii spun asta lui Ryan,nu acum.Nu vreau sa stric atmosfera dintre noi.
Aleg sa ma bucur de momentul asta,simt ca va veni ceva greu si nu vreau decat sa ma bucur atat cat pot.