Blackband

† Capitolul 3 †

     

 3. ,, Ai de ales. Te și poți arunca din mașină. "

          Spre surprinderea mea, Blackband are și o mașină ce probabil o folosesc toți când au nevoie, pe lângă acele motoare mari și puternice.
        Acest Erick este oribil de înalt și are picioarele atât de lungi încât aproape fug ca să îl prind din urmă. Se urcă imediat în mașina neagră și destul de atrăgătoare, însă nu prea am timp să mă holbez, căci acesta și pornește mașina.

       Mă urc și eu repede pe locul din dreapta al șoferului și, punând listele și banii în portofelul meu, încerc în același timp să-mi pun și centura. Acesta nu așteaptă să termin, că și apasă accelerația. Îmi scap banii și listele peste tot, încât înghit în sec și aproape împietresc când îl simt cum mă privește scurt cu coada ochiului.

       Reușesc până la urmă să-mi strâng toate cele și să-mi pun și centura.

      Se așterne o liniște înmormântală, de aproape ațipesc, lipindu-mi fața de geam, însă acesta pune dintr-odată o frână bruscă încât mă lovesc cu capul de acesta.

        — Îh! exclam eu spre el, întorcându-mi privirea spre el. Care e problema ta?

       Acesta își îndreaptă privirea către mine, având un aer plictisit și puțin uimit.

        — Dacă nu-ți convine, dă-te jos, mârâie acesta amenințător spre mine.
        — Dacă aș avea de ales, m-aș da.

       — Ai de ales. Te și poți arunca din mașină.

      Mă întorc oripilată cu privirea spre el, dar el părea neafectat de orice spuneam.

     Îmi întorc privirea supărată de la el, dar acesta afișează fix aceeași privire serioasă și concentrată de când am plecat. Îmi frec fruntea lovită și îi arunc două înjurături...în capul meu.

     Nici nu mă las bine pe spate, că acesta pune din nou o frână, însă de data aceasta nu mă mai lovesc cu capul de nimic. Privesc în față o trecere de pietoni și nici nu-mi dau seama când am ieșit din acea pustietate. Pe trecerea de pietoni se află o femeie bătrână ce merge foarte greu. Nici nu-mi pasã de ceea ce crede morocănosul de lângă mine, căci imediat mă dau jos din mașină și îi ofer o mână de ajutor bătrânei. Nu-mi ia mult, așa că mă întorc în scurt timp înapoi în mașină, încercând să-i evit privirea. Însă nu aveam ce să evit, căci nu se uita la mine.

     În scurt timp oprește în fața unui mare super market, însă el nu coboară, ci mă așteaptă pe mine să o fac.

       — Mă voi întoarce în 30 de minute. În timpul ăsta ai grijă să cumperi tot ce e pe listă și să nu pleci din fața marketului până nu mă întorc.

       Mă abțin să nu-mi dau ochii peste cap când îl aud cum îmi dă ordine, dar totuși mă dau jos, încuviințând din cap.

      Și uite așa, mă plimb de colo colo după toate porcăriile pe care aceștia le cer.

        — Absorbante am luat, mormăi mai mult ca pentru mine, gumă, bifat, acum ar trebui...prezervative? Serios?
         Pufăi exasperată și acum înțeleg de ce urăsc ei să meargă la cumpărături, la naiba!

       Până la urmă reușesc să cumpăr tot ce este pe listă și mă îndrept spre ieșire cu destul de multe sacoșe după mine și mă rog ca tipul mare și cu față de ,, Vreau să te omor" să se întoarcă.