Complicated

45

Geanta sa era aproape gata, trebuie doar sa se chinuie sa o închidă, la câte haine luase. Examenele au trecut, sesiunea in sfârșit se terminase, iar mâine trebuie sa plece la scoala pentru a se urca in autobuzul care ii ducea la munte. Toată luna sa chinuit sa învețe pentru ca fusese destul de greu, dar într-un final scapase. Examenul la arte pentru el a fost foarte usor, datorită cunoștințelor sale nu ia fost greu, însă pentru alți studenți a fost dar profesorul cum era bun le-a dat o nota de trecere, un cadou de crăciun mai devreme.

Era foarte emoționat, nu avea rabdare sa vina ziua de mâine. Era sigur ca noaptea asta nu va dormi din cauza emoțiilor. Cu un zâmbet pe buze își privi geanta acum închise din cauza eforturilor sale și se da cu un pas mai in spate. Vor sta o săptămâna și 2 zile, fapt care vor petrece anul nou și crăciunul cu grupa sa. Chiar ii convenea asta însă ii părea rău ca prietenii săi de aici nu vor petrece împreuna cu el sărbătorile. Dar măcar au fost de-acord și au zis ca vor recupera când se va termina excursia.

Cu o privire la ceas ieșise din camera sa. Aproape era cina și trebuia sa facă ceva de mâncare după sa iasa afara sa își plimba cățelul. Ii părea rău și era trist ca nu își putea lua și ghemotocul de blana cu el însă măcar Jimin ia promis ca o sa aibă grija de el in lipsa sa și asta îl bucura enorm.

Cum a ajuns in bucătărie sa gândit puțin ce sa facă, așa ca optase o mâncare cu ceva carne. Timpul trecea destul de repede, atunci când ești concentrat și chiar in acel moment când pusese carnea in cuptor pentru ca optase sa facă cartofi cu carne , niște brațe se șerpuiau pe talia sa tragandul intr-o îmbrățișare de urs, spatele atingând un piept dur.

Privi in urma observând claia de par și de urechile stufoase acum ridicate. A zâmbit slab încercând sa se întoarcă pentru a ii privi ochii aceea care de fiecare data îl fac sa se piardă.

"Ti-ai făcut bagajele?" întreaba pe un ton blând hybridul dând scurt din cap și odihnindu-și bărbia pe urmadul puțin dezgolit trimițându-i fiori pe șira spinării când respirația ferbinte ii lovi pielea gâtului.

A simntit cum își mișca nasul de gatul sau așa ca la făcut sa ii înconjoare gatul cu mâinele tragandul mai aproape pentru a ii simnti caldura mai bine.

Încă incerca sa intaleaga reacțiile sale când hybridul era aproape de el, încă incerca sa intaleaga de ce corpul sau se relaxa asa de repede când mâinele brunetului erau pe el. Parca uitase de tot in mintea sa fiind doar hybridul.

"La ce gândești?" vocea groasa ia ajuns pana in suflet Taehyung inchizandu-și ochii din cauza plăcerii cu care ia făcut corpul sa se cutremure.

"La ziua de mâine" ii șopti minciuna pentru ca nu vroia sa stie ca defapt la el se gandea, și așa obrajii au prins rosul nu vroia sa devină ca costumul moșului.

"Ești nerăbdător?" întreaba privindu-i ochii atent, Taehyung simntind mii de furnicături cum se jucau in corpul sau.

Doar a încuviințat din cap pentru ca deja se făcuse de ras cu obrajii roșii. Sa întors rapid spre cuptor pentru ca vroia sa nu ii mai vadă acei ochii care de fiecare data se pierdea. Jungkook....Jungkook doar ii privea fundul, avea puțin corpul aplecat pentru a avea o observatie mai buna la cuptor iar hybridul a încercat atât de mult sa nu își stranga pumnii pe fundul bombat și sexy. Nu observase pana acum, adică pana când aflase adevarul, dar Taehyung era foarte frumos, chipul sau de înger pur, buzele pufoase care se puneau într-un botic de fiecare data cand era ori suparat ori doar cand vorbea, nasucul micuț cu acea aluniță, obrajii moi, corpul mic si sexy, dacă nu ii auzeai vocea ai fi putut crede ca era fată de la îndepărtare.

Vroia sa dea timpul înapoi si sa îl lase pe saten sa ii vorbească dar el era prea umbrit de furie ca sa o facă. In capul sau era doar răzbunare, era doar sa ii vadă fața îngrozită, sa ii vadă durere din ochi pentru ce ii făcuse, sa ii vadă adevărat față si sa își de-a seama in ce la transformat. Dacă in seara ceea, dacă tipul ala, dacă fratele stăpânului sau nu apărea, Taehyung nu ar mai fi fost, pentru ca atunci vroia sa încheie tot, vroia sa ii ieie viața, sa ii arate toate întâmplările pe propria piele.

Dar bine ca nenorocitul ala apăruse, acum știa cât de prost a fost sa de-a vina pe acesta mica ființa frumoasa care împingea cu furculița carnea, sa ii vadă chipul scald in caldura cand îl privea, si sa ii simnta corpul lângă el. Se pare ca universul ia mai dat o șansa, pana la urma.

Într-un final mâncarea era gata, cei doi au gustat delicatesa care nu era cine stie ce însă a fost gustoasa. Acum erau in pat, pentru a se odihni, mâine era o zi importata, si avea nevoie de somn. Taehyung își lipi obrazul de pieptul cald simntind cum brațele hybridului ii incojura talia tragandul mai aproape. Nu vroia sa îl lase sa doarmă singur așa ca decise sa stea langa stăpânul sau, iar Taehyung era de-acord, pentru ca știa ca așa va adormi mai repede.

***

"Ok copii, pentru ca mie prea lene sa număr, o sa va rog sa transmiteți aceasta foaie la fiecare in parte sa se semneze ca e pe loc la fel sa pună și numele persoanelor cu care ați venit, după aceea putem pleca"

O fata scunda cu breton luase acea foaie miscandusi ochii prin ea pentru a își găsi numele, și după aceea le dadea celorlalți. Taehyung era puțin mai in spate ca ceilalți, Jungkook fiind lângă el. Avea o geanta in spate și încă una la picioare, iar hybridul la fel o geanta și atat, la intrebat de ce doar acea geanta însă brunetul ii explicase ca avea destul schimburi și ca era încăpătoare. Entuziasmul ii putea descifra din ochi, satenul era atât de emoționat ca se ducea la munte încât nici nu băgase in seama cum un băiat din grupa sa sa apropiat de el pentru a ii înmâna acea foaie.

Jungkook fiind puțin confuz ca stăpânul sau nu lua acea foaie din mâna sa întors spre băiat înșfăcând foaia, arucandui o privire încruntată și acel băiat fugind speriat, după sa întors spre cel de lângă el atigandui încet umărul și zguduindul puțin pentru a ii atrage atenția.

Taehyung clipi de câteva ori trezindu-se  din transa și sa întors întrebător spre hybrid care doar îl privea atent și fără nici o emoție.

"Ce?" întreaba când vedea ca nu spunea nimic.

Brunetul isi ridicase mâina într-un final satenul divulgând micul obiect care o tinea.

"Ah da" rosti jenat și a luat repede foaia din mâna hybridului începând rapid sa își caute numele si sa treacă si pe hybrid in acea foaie.

Hybridul rase scurt urmărind cu ochii cum stăpânul sau se grăbi sa meargă la profesor pentru a ii da acea foaie, așa ca cu mâinele in buzunar luase geanta de pe jos si merse plictisit pana ajunse lângă saten acesta tresarind când își simnti umărul lovit dar știind cine era nu sa întors pentru ca rușina deja îi stăpânea corpul.

"Ok....." spuse profesorul privind acea foaie câteva secunde. "Văd ca majoritatea si-a adus un partener, sa vedem 25 cu 17 fac 42, doamne cât de mulți" privirea sa mirata analiza pe toți atragând câteva chicote de la studenți. "Măcar avem norocul ca acest autobuz este încăpător, deci regulile înainte de îmbarcare, vom sta o saptamna și doua zile, prima regula, nimeni nu are voie sa părăsească grupul, nu am de gând sa fiu tras la răspundere ca am pierdut pe cineva, sunteți deja mari și sper ca și responsabili, a doua regula, când va zic ceva as aprecia sa ascultați, a treia regula, dacă sunt accidente excursia se va anula, nu vreau ca acele persoane sa se simnta supărați ca restul o sa se distreze și ei nu, a patra regulă, sa nu va pună domnul sa aud gemete, am și eu 28 de ani dar nu vreau sa fiu martor la împerechere, va rog mult" toți sau uitat cu ochi mari obrajii încălzindu-se la ce zise profesorul, da sunt si studenți care sunt cupluri. " Și a cincea regula dar si cea mai importata vreau sa va distrați pentru ca cu aceasta excursie o sa aveți de desenat peisajele care le veți vedea acolo, si asta zic sa aveți poze, acum dacă ați intales pot sa va zic, sa înceapă distracția"

Profesorul după ce își terminase discursul sa dat intr-o parte pentru ca studenții sa intre in autobuz. Taehyung ramase ultimul cu Jungkook lângă el, nu vroia sa se inghesuiasca. Abia după ce toți au intrat profesorul sa uitat la ei și cu o mișcare scurta din mâna  cei doi au intrat așezându-se prin primele scaune, restul erau deja ocupate. In momentul când simnti autobuzul cum se mișca, fericirea a început sa i se încălzească in stomac, încă uimit si entuziasmat ca va vedea muntile pline de zapada alba pufoasa si rece, dar si cel mai important este ca ziua sa era peste 2 zile.