Complicated

32

Fiecare mișcare pe care hybridul o făcea, Taehyung simntea ca se sufoca. Respirația sa era atât de rapida încât pieptul i se  ridica la fiecare milisecunda. Panica ii cuprinse deja corpul iar buzele brunetului pe gatul sau ii înrăutăți mai mult starea. Simntea ca încă puțin și va fi violat însă chiar dacă cu puterea pe care o avea incerca sa îl împingă abia dacă sa clintit. Era atât de slăbit, atât de panicat încât nu știa cât o sa își mai țină ochii deschiși pentru a nu vedea ce o sa se întâmple.

Jungkook se amuza copios de ochisorii plini cu lacrimi și de frica ce i se juca in privire. Știa ca se duce prea departe dar la naiba când va mai putea sa se distreze așa dacă nu acum. Ii luase mâna in a sa lasand un sarut umed arucand un ochi și la reacțiile pe care satenul le făcea. Nu se așteptase la asta. Un chicot amar ii părăsi buzele mișcându-se atât de brusc când un val de răcoare ii lovi chipul satenului făcându-l sa tresare și sa își mărească ochii când nasul sau aproape ii atingea buzele.

"E prea târziu sa îmi caut partener așa ca bucură-te de placere" cu aceste cuvinte din nou se lăsase in jos începând sa ii sărute și muste gatul firav primind suspine înfundate.

Taehyung vroia sa oprească, vroia sa oprească tot. Era speriat, frica zburând prin corpul sau. Fiecare minuta pentru el semana o eternitate iar ochii strălucitori a hibridului la făcut sa plângă mai puternic, știind ca nu va ma rămâne mult timp pana Jungkook va uita de umanitate. Seokjin ii zisese ca in călduri el nu mai era la fel, mintea ii devine bolnava de sex iar satenul asta ii vedea in ochi. Dorința nebuna de placere.

Mâinele ii erau ținute strâns in vârful capului in timp ce hybridul își lăsa săruturile sa coboare mai in jos, pana ii descoperi pieptul. Taehyung urmarea cu ochii in lacrimi sperând atât de mult ca Jungkook sa îl lase in pace, însă văzând că începea sa coboare si mai in jos știa ca atât a fost.

A închis ochii, doar atât putea sa facă pentru a nu vedea restul scenei, oricum va simnti deci nu mai are pentru ce sa se lupte. Jungkook își ridicase incet capul un raset puternic strecurându-se pe buze. A vrut sa se abțină, chiar a vrut dar privind lacrimile ce încă se strecurau din ochi, buzele strânse, pieptul ridicându-se rapid si ochii strânși închiși, nu ia dat oportunitate sa își oprească chicotul.

Gândindu-se ca la torturat suficient sa ridicat in picioare punându-se lângă pat cu mâinele in sân și râzând.

"Sa îți fi vazut fața" spuse încă chicotind, Tae deschizându-și încet ochii plin de lacrimi și privindul cu o durere sfâșietoare.

Sa ridicat in fund dându-se jos din pat și fugise pana in baie inchizandu-se. Încet se lăsase cu spatele pe usa prelinduse lin pana ajunse sa stea pe gresia rece.

Obosise. Atât de mult obosise sa fie jucăria lui Jungkook. Sa își bată joc de el, ori de câte ori avea chef. Stătea doar și îl privirea, nici măcar putere nu avea sa îl înfrunte, Jungkook știa cum sa îl pună la pământ doar cu prezenta sa, iar faptul ca el nimic nu putea sa zică, îl irita și întrista mai mult.

Jungkook privea usa unde satenul era închis zâmbetul pe buze crescând și mai mult. Iubea modul cum încet Taehyung ceda, iar faptul asta îl ajuta sa se răzbune pentru tot ce ii făcuse in trecut. Jungkook nu stia ce e defapt sa îți bati joc de oameni, a fost făcut in laborator așa ca tot ce face acum este pentru ca și așa cineva fusese cu el, chiar si dacă Jin ia arătat toată iubirea din lume, hybridul oricum vroia sa îl omoare pe Tae, fără sa își de-a seama ca mai târziu va regreta dacă nu se oprește si nu va afla adevarul.

Cu buzele lipite intr-o linie fina dreapta părăsi camera satenului intrând in a lui si ascultand suspinele venite din partea cealaltă a camerei.

***