High fantasy. Cu colaps începe. I guess there's no way but up.
Colaj de personaje, acuma să vedem cum le descrie.
It's a party, yey!
Doar două capitole. Nu văd cum ia DNR.
Aaaand the party is done.
Încep comploate complicate, politice și amoroase, care sunt destul de interesante, altfel m-aș plânge de multitudinea de personaje introduse. Însă sunt descrise bine și simt că am înțeles de ce sunt acolo, așa că nu pot da DNR nici la asta.
În plus, se ițește o poveste de dragoste.
Dramatic, bun, I like drama. Îmi place și când nu e focusul principal.
Pe deasupra, când găsisem de ce să mă plâng, adică de idealizarea personajelor:
Dar ați văzut ce mi-a făcut?
Normal că așa și-o aduce aminte. It's fine with me, it serves a purpose.
Deci de ce să mă leg? Nu prea am de ce. Neatenția, poate?
Clar mai intru să văd ce mai fac oamenii ăia, -RioJones
Nu mi-a fost clar la narațiune dacă e un stil propriu sau e împrumutat de undeva, însă încă nu pare definitiv. E ok să mai revină după ce se stabilizează povestea.
Așa că mă duc la vechiul DNR: high fantasy. Tagul ăla mă face să fug de carte.
Also, coperta e făcută pentru fond negru:
(Da, îmi țin propria carte în librărie, să văd și eu că notifică).