Media: Dean
Misha
- La naiba!
Sunt aruncata cu putere in fața, lovindu-ma de scaunul șoferului. Mă ajut de maini, pentru a mă ridica. Dean își întoarce capul spre, și își arcuiește o sprânceană.
- Te-ai lovit? vocea lui mai mult decât obosita, sparge liniștea din mașină.
- Nu, sunt bine. Ce s-a întâmplat? Își întoarce capul, după ce un claxon se aude.
- Un idiot mi-a tăiat calea. răspunde simplu, dregandu-si vocea.
Aleg sa tac, fara sa mai pun alte întrebări inutile. Îmi lipesc fata de geam, și incep sa îmi frec nasul de el. Ador sa îmi frec nasul de ceva, mă alint in felul asta. Țin minte că atunci când eram mai mica, mama îmi cumpărase o pisica cu multa blana, și o țineam in camera mea. Când mă jucam cu ea, îmi plăcea să îmi frec nasul de blănița ei moale. Scap un geamăt că de pisica printre buzele încleștate. Parca și simt rânjetul persoanei din fata mea.
- Am ajuns.
Aștept să oprească mașina, deschizând ușa imediat ce s-a oprit. Mă ridic în picioare, intinzandu-ma. Aștept momentul asta inca de când m-am trezit. Închid portiera mașinii, și aștept că Dean să facă la fel. Arunc o privire peste corpul meu, și observ că rochia îmi ajunge până la brâu. Simt privirea lui pe pielea mea, dar nu apuc sa fac mai multe, căci imediat un sacou îmi acoperă corpul in totalitate. Șoptesc ușor un ,,Merci."
- Apucă marginile sacoului.
Fac cum îmi zice, și simt cum îmi dă rochia jos, pe cap. Prinde el marginile sacoului, eu ridicând mâinile pentru a da rochia jos pe cap.
- Scapi și de lenjerie? Aprob, fara a mă gândi la consecinte.
Întoarce sacoul cat sa am spatele gol. Mă întoarce, și simt cum îmi dă jos sutienul, urmat de chiloți. Oficilal sunt complet goală. Îmi pun sacoul bine peste mine, și am noroc că am un corp micuț, pentru că altfel sacoul nu ar fi reușit să mi-l acopere pe tot.
Mă apucă cu o mana pe după umeri, iar cu cealaltă tine sacoul. Îmi ridic privirea pentru a vedea unde am ajuns, încremenind instant cum am văzut.
- Stai singur in asta? mi se poate observa mirarea din glas. Mă întorc spre el, așteptând un răspuns, care întârzie să apară. Mă împinge facandu-ma sa merg.
- Nu, e un personal care lucrează ziua, miercurea au liber, de obicei atunci vin niște prieteni. Mai sunt doua fete, și, face o pauza scurta, încă un personal care se ocupa de arme, lucrează noaptea, și la fel au liber miercurea.
Deschide ușa, lasandu-ma pe mine prima. Abia când intri în casă, realizez că nu mai am pantofi, probabil i-am pierdut când m-a luat de la de la club, s-au ce o fi ăla.
Își arunca pantofi lângă celelalte perechi, și se arunca extenuat pe canapea. Nu cred că eu o sa pot adormi, am dormit în mașină, și de obicei după ce dorm, daca mă trezesc nu mai pot adormi la loc.
- Îmi desfaci și mie parul? după câteva clipe în care mai că a adormit, deschide ochii.
Da aprobator din cap, și se ridică de pe canapea, venind spre mine. Îmi desface coada, urmând să își bage mana prin părul meu pentru al mai așeza. Ador când cineva face asta, e o senzație plăcută. Strânge puțin mai tare parul in mana, facandu-ma sa gem ușor, asta a vrut.
- O să adorm in picioare daca mai stau mult aici. vocea lui mai mult decât obosita, răsună în încăpere. Mă mir că n-a sărit Ayla pe mine.. mormăie in barbie, mai mult pentru sine.
- C... Îmi pune un deget peste buze, pentru a mă face să tac.
Îmi face semn să merg spre scări, in același timp impingandu-ma. Se lasă cu câteva scări in urma mea, bănuiesc de ce, dar aleg sa tac. Cum am mai spus de multe ori la viață mea, și tăcerea e un răspuns. Mă ghidează spre o camera, care bănuiesc că e a lui, pentru că ușă e de un lemn negru, iar celelalte de unul maro, sau alb.
Camera e una gigantica, are un pat matrimonial pe stânga, un birou, o bibliotecă micuța in stânga iar lângă ea un o ușă care bănuiesc că duce în dressing. Mai e o ușă lângă ea, care e alba, iar înăuntru cred că e o baie. Mai are și două noptiere, patul nefiind lipit complet de perete. La fiecare noptiera e și o priza, iar fiecare dintre ele are un raft mai micuț în jos. Are un geam deasupra patului, pe care se poate vedea perfect luna și stelele, iar ziua presupun că se vede soarele.
Îl caut prin cameră, și observ că una dintre uși e deschisa, e ușă de la dressing. Iese din camera cu niște haine pe brat, aruncând pe pat un tricou destul de mare - cel puțin pentru mine.
- Pe ăla de pe pat îl iei tu. Iar pe astea, face semn cu capul spre hainele de pe brațul lui, le iau eu.
Se îndreaptă spre ușa cealaltă, închizând în grabă usa dressingului. Mă lasă pe mine cu tricoul pe care mi la dat, n-am nici lenjerie, nici pantaloni. Cum s-ar face că o să port asta? Bine, nu mă vede nimeni, adică dorm in el, dar totuși. Până la urmă mă decid să îl iau, las sacoul să alunece pe lângă corpul meu, și trag rapid tricoul pe mine. Trag de el în jos, în speranța că poate poate o sa acopere mai mult. Îmi ajunge până la genunchi, dar orice mișcare as face se ridică, as putea sa mă duc să iau niste pantaloni de la el, fara să îl întreb, dar sa zicem că mi-e bine și asa.
Apare un cameră fara tricou, doar in niște pantaloni scurți. Are parul ud, iar din când îi mai cad picuri de apa, alunecând intai pe orajul lui, apoi pe umăr iar apoi pe abdomen. Isi scutură parul, udandu-ma puțin.
- Nu puteai sa îmi dai și niște pantaloni? Sau lenjerie? il privesc cu o oarecare fascinație.
- De ce? Arăți sexy asa. Iar la partea cu lenjeria, se apropie de mine luandu-ma de talie, n-aș vrea sa trezesc vreo fata.
Mă sărută cast pe frunte, și se așează pe pat, intinzadu-se pe spate. S-a pus la margine, deci ar trebui să mă pun peste el că sa ajung la perete. Ok, vrea război din prima zi, ha? Mă apropii de pat, desfacandu-mi piciorele pentru a putea trece peste el. In trecerea de pe o parte pe alta, mi-am frecat bazinul de al lui. Cel mai probabil i-am format o semi-erectie. Asa-i trebuie daca mă provoacă. Mă întind după pătură, invelimdu-ma până-n gat.
- N-aș fi crezut că ai atât curaj. Mai murmură ceva in barbie, dar pentru mine e incoerent.
- Nici eu.. murmur ușor, intorcadu-ma pe o parte.
Ațipesc puțin, dar nu foarte mult, căci cineva intra pe ușă.
- Jessica a fost găsită pe jos. Avea tăieturi la încheieturi, a încercat să se sinucidă. vocea speriata a unui bărbat, răsună în încăpere.
Dean sare ca ars din pat, cu o expresie îngrozită pe chip.
- Și ati chemat ambulanța?! vocea ridicata a lui Dean, cred că răsună și pe hol.
- Știți că nu ne este permis. L-am chemat pe Andreas, acum se ocupa de ea. A zis că e grav când am plecat de acolo, acum nu știu dacă e bine.
Mă ridic din pat, Dean tragandu-ma după el pe ușă. Coboram scările care duc la parter, iar apoi mai coboram alte scări, care cred că duc la subsol. Intrăm într-o cameră alba, in care se afla cam tot ce se află într-o cameră normala de spital.
Pe pat e o fata cu ten alb, și foarte slaba. Dean se așează în genunchi in fata ei, luandu-i o mana in a le sale. Își ridică capul spre medicul care îi mai pune o perfuzie.
- O să fie bine? vocea lui d acum una scăzută, abia o aud, deși nu sunt departe de el.
- Trebuie sa discutam. spune medicul pe un ton ușor nervos dar și înspăimântat.
Termină de pus perfuzia, și îl trage pe Dean după el. Mă dau la o parte, dar el mă apucă de braț.
- Vreau sa fie și ea de fata. zice simplu tragandu-ma după el.
Doctorul ne baga în alta camera, și pare că își caută vorbele.
- Jessica e anorexica. Nu știu dacă înțelegeți, ea nu tine de foame, sau de pofta de mâncare, daca vomita după ce mănâncă, practic organismul ei nu se hrănește. Daca nu se va pune pe picioare, mă tem că va ceda încurând.
- Dar, ii dau de mâncare. Nu o înfometez, ea poate manca când vrea, daca i se face foame pe la doua dimineața nuno opresc sa mănânce. De ce ar vomita manacarea? Dean ii răspunde doctorului, după câteva clipe în care cred că a pus cap la cap ce a zis.
- De multe ori anorexia poate fi creată de o problema psihica. Ea e prima fata adusa aici, probabil consideră că nu e destul de frumoasa pentru tine D.
Dean își scarpină barbia, vizibil îngrijorat. Doctorului îi pune mana pe umăr, indicandu-i ceva prin priviri. Iese din camera, lasandu-ne singuri. Dean mă strange în brațe, amintindu-mi de faptul că nu am lenjerie. O picătură calda îmi alunecă peste umăr, simt pentru că am umărul gol. Tocmai a vărsat o lacrimă? Simt cum se șterge la ochii, îndepărtându-se de mine. Se întorce rapid, dar îl întorc spre mine rapid. Îl trag de data asta eu într-o îmbrățișare, începând sa îl mângâi ușor pe spate. E prima dată când eu liniștesc pe cineva, și nu sunt liniștită.
Începe să își de drumul ușor ușor - și nu în sensul ăla -, dand drumul lacrimilor. Își trage nasul, rupând îmbratisarea.
- Scuze.. îmi trec mana prin par, pentru a mă scoate din situația asta stânjenitoare.
- Aveam nevoie de asta.. murmură ușor, scarpinandu-si ceafa cu palma stângă. Haide, îmi face semn cu mana spre ieșire.
Ies pe hol, așteptând să intre el primul.
- Nu intri? isi ridică capul din pământ, uitandu-se la mine. Are ochii roși la cat a plâns..mă simt un pic ciudat.
- Nu. Sunt conștient că am ochii roși, asta n-ar însemna mare lucru daca n-aș avea lacrimi uscate pe obraji.
Da, are dreptate...e ciudat să îl vezi asa, dar până la urmă e și el om, cat sa rezisiti? Pot să jur că nu e prima oară când suferă, trebuia să se descarce in fața cuiva. Intru în cameră, lasandu-l pe Dean sigur pe coridorul rece. In cameră e un aer foarte apăsat, e un iz puternic de sânge. Închid ușa în urma mea, începând a vorbii.
- Pot deschide geamul? E un iz puternic de sânge în cameră.
Doctorul se da din dreptul fetei, toată atenția fiind acum asupra mea. Fata de pe pat se uita cu mult dezgust la mine, iar eu nu înțeleg de ce.
- Da, ar fi o idee buna, doctorul îmi răspunde, apropiindu-se de mine. Îmi pune mana pe umăr, soptindu-mi la ureche pentru a auzi numai eu. Ayla, face semn spre fata de pe pat, e prima fata pe care Dean a adus-o aici, e supărată pentru că el a mai adus o fata, si consideră că nu e destul de frumoasa pentru ai face pe plac. Ce-i drept, nu mai e la fel de frumoasa, pentru a e anorexica, daca ar manca normal, poate ar arata la fel. Cred că nu e vorba numai de fizic, adică pe exterior, dar nici pe interior, daca ști ce zic. Nu cred că e foarte larga, dar cum am zis nu e vorba numai de fizic sau de sex, ea sa schimbat mult și psihic, se certa des, și a devenit foarte geloasa, nici macar când a adus a doua fata nu era la fel de geloasa, și e și foarte insuportabila, poate că dacă ai vorbi cu ea, ar fi mai bine. Macar incerca, mă bate pe umăr, și iese din camera.
Mă apropii de geam, simțind in continuare privirea arzătoare a fetei pe ceafa mea. După ce deschid geamul, mă rotesc pe călcâie, ghidandu-mi pașii spre patul fetei. Își întoarce capul spre perete, încercând să mă evite. Mă așez ușor pe scaunul de lângă pat, gandidu-ma la ce mi-a spus doctorul.
- Am înțeles din ce mi-a spus doctorul, că ești..anorexica. Înțeleg că suferi, pentru că Dean a mai a mai adus o fata, dar nu se merita sa suferi din cauza unui idiot, viața merge mai departe indiferent de ce se întâmplă, iar anorexia nu te va ajuta să il recucerești. Încearcă să mănânci normal, sa mai ieși din casă pentru a nu mai fi atât de alba, dar cel mai important ar fi să îți schimbi comportamentul. Am înțeles că acum ești geloasa și insuportabila, incerca sa te porți frumos cu el, și să nu mai fi geloasa. Iar daca niciuna dintre modalitățile astea nu te ajuta, te las sa mă lovești cat de tare vrei, sau sa faci ceva ceva ce te eliberează cu corpul meu. Orice.
Își întoarce capul spre mine, nu se mai uita la mine cu dezgust, iar asta mă mulțumește oarecum. Are parul brunet, și ochii de un căprui foarte închis. Am fost sinceră când am spus toate alea, mi-am pus gândurile pe tava in fata ei.
- Poate că ai dreptate.. mormăie pe o voce scăzută. M-am simțit foarte rău când am văzut că Dean a mai adus o fata, m-am simțit într-un fel trădată. Credeam că nu mă mai iubește, de asta am incercat sa mă sinucid. Iar anorexia, a venit odată cu gândul că nu mă mai iubește. De când a adus-o pe Ayla, trece tot mai rar pe la mine, m-am gândit că poate sunt prea grasa, așa că am incercat să slăbesc, dar nu voiam să observe că vreau asta. Dar după ce am slăbit..tot venea mai rar, iar asta mă scoatea din minți. Am incercat sa mai slăbesc, și am reușit, doar că acum când mă uit la rezultat, parca înțeleg de ce mă evita. Înainte aveam formele mai mari, avea ce apuca, iar acum, până și palma mea le apucă, iar a mea e foarte mică.
- Eu nu-l vreau, am ajuns aici obligat forțat. Iar la partea că nu te mai iubește, sa ști că ține foarte mult la tine, a sărit ca ars din pat când tipul ăla a intrat în camera și i-a zis că ai incercat sa te sinucizi.
Imi pun mana peste a ei, într-un gest protectiv, iar apoi mă dau jos de pe scaun, ghidandu-mi pași spre ușa. Pe hol, îl văd pe Dean, stand rezemat de un perete, cu brațele încrucișate la piept, moțăind. Îl împing ușor, pentru al trezi, și îi fac semn cu capul pentru a pleca, știu că ar trebui sa intre și el la ea, dsr am văzut că e foarte obosita, așa că am decis sa o las in pace.
Drumul mi se pare unul foarte scurt, e din cauză că am fost blocată în ganduri. Închide ușa în urma lui, de data asta lasandu-ma pe mine sa urc prima în pat. Acum realizez că eu am stat in tricoul asta de fata cu toată lumea, pun pariu că toți sau uitat la fundul meu. Mă put pe spate, cu o mana sub cap, știu că mi s-a ridicat tricoul.
- Nu crezi că e prea sus? din glasul lui se observă că se abține să nu planga.
Mă uit peste corpul meu, și mă panichez când văd că îmi vine până deasupra bazinului. Dau sa îmi trag patura peste mine, dar Dean o ia rapid înainte să pot pune mana pe ea.
- Hei! Vreau aia! parca pentru o secunda am uitat de ipostaza jenanta in care mă aflu.
- Poate ar trebui sa fi mai atenta la hainele de pe tine, decât la pătură asta, nu crezi? își ridică sprânceană, iar în schimba primește o grimasă de toată frumusețea.
Îmi deschid buzele pentru ai spune vreo două de dulce, dar mă opresc când simt moliciunea păturii peste piciorele mele. Zâmbesc satisfăcută, invelimdu-ma pana la jumătatea corpului. N-aș vrea sa mor sufocată peste noapte. Am o oarecare presimțire că mâine dimineață o sa mă trezesc cu tricoul până la jumătatea sânilor și cu pătura între picioare. De obicei îmi pun un picior peste perna libera din camera, dar acum nu cred că o să am perna libera. Dean se așează lângă mine, și îmi imita pozitia. Dintr-un motiv sau altul, simt puțin nevoia sa îmi pun capul peste pieptul lui. Îmi capul înspre el, dandu-ma in același timp in jos. Îmi capul timid pe pieptul lui, iar el nu pare deranjat de asta căci îmi pune o mana peste corp. Trag patura peste amândoi, și încerc să adorm. Somnul însă nu se lasă așteptat, pentru că la câteva secunde după, abia de îmi mai pot tine ochii deschiși. Mă las purtata de somn, adormind in câteva clipe.
.........................................................................
Eu când v-am zis că nu o sa seme nu m-ați crezut ¯\_(ツ)_/¯