Capitolul 33
Rece
Sarah Collins
Il îmbrățișam cu putere, il trăgeam cat mai aproape de mine, dar corpul lui era rigid. Brațele lui era întinse pe langa corp si parea ca nu avea nicio intentie sa ma îmbrățișeze la fel cum o făceam eu. Asta mă ranea dar stiam ca o meritam.
-- Sarah. Nu acum. -- Blake isi luase postura care îndepărta pe oricine. Mi-a îndepărtat mâinile de pe corpul lui ceea ce a făcut sa ma îndepărtez si eu. M-am uitat in ochii lui încercând să transmit fiecare sentiment al meu.
-- Veti vorbi mai tarziu. Nu este in stare acum. Continua cu ce trebuie sa faci. -- spune tatăl lui Blake.
Diavolul acum nu mai parea ca cel mai nemiloasa fiinta. El era obligat sa fie si sa se comporte asa cum a facut-o pentru ca sufletul sau de Diavol a fost luat de catre spirit, toate astea din cauza sentimentului de gelozie si ura care a apărut in momentul nepotrivit facandu-l sa actioneze nepotrivit. Acum ca spiritul a fost distrus, sufletul i-a fost eliberat iar acum se poate comporta ca o fiinta normala si acum, ca un tată.
L-am ascultat pe Diavol si m-am îndepărtat atat de Blake cat si de situație, si m-am intors spre Josh care reușise sa ii lege pe Jake, Bruno si Luke. Trebuia sa îmi continui treaba. Să terminăm cu toate momentele de nefericire. Cu Blake voi vorbi mai tarziu. Se vor rezolva toate cu timpul.
Josh îmi dăduse o privire de milă. Știa prin ce trec si prin ce trecea Blake. Am incercat sa ma concentrez pe situația in care ma aflam ca sa imi pot face bine treaba.
Vampirul isi făcuse treaba. Sunase la poliția din Los Angeles pentru a-i anunta pe agenti ca Jake este prins si ca poata sa isi desavarseasca pedeapsa. Din cel mai apropiat oras au trimis o patrulă pentru ca in Odessa oricum totul era distrus, poliția nu era una dintre cele mai sigure agenții si nu puteam sa risc sa il pierd din nou pe Jake acum ca îl am.
-- Luke, sunt dezamăgită de tine. -- numitul isi ridicase capul si se uitase in ochii mei cu parere de rau.
-- Nu am stiut ca voi ajunge atat de departe, Sarah. Asta e rolul meu, asta sunt eu.
-- Esti polițist, Luke. Erai un servitor al raului care proteja oamenii?
-- Voiam să stiu ca nu sunt rău, sa stiu ca nu apartin lumilor atat de crude.. Voiam să insist sa cred ca eu sunt normal si ca nu sunt un om rău.
-- Făceai asta in timp ce făceai rău? -- îl întreb cu un ras ironic.
-- Spiritul controlează totul. Avea puterea necesara sa controleze totul pentru ca era hrănit din plin. Era hrănit cu ura de pe Pământ, cu gelozia dintre oameni, cu falsitatea lor. L-a putut controla pe Diavol, pe Blake, pe Jake, pe mine. Nu gândeam rațional. Era inteligent, știa sa isi joace jocul. -- avea dreptate si nu il puteam condamna pentru asta. Nu a facut nimic rau, concret. Aveam incredere in el asa ca am decis sa nu ii fac nimic. Nu merita. Luke voia doar sa arate ca este un om normal care poate ajuta.
-- Jake. -- nu stiam ce sa spun. Nu ii intelesesem povestea. Stiu ca are legatura cu Marisa, stiu ca o iubea, stiu ce se întâmplase dar vreau sa stiu mai mult de atat.
Scuza lui Wallenberg nu poate fi aceeasi. Spiritul nu a pus stăpânire pe sufletul lui. El făcea crime dinainte să fiu inclusa in aceasta situatie.
-- Ce? Vrei să fiu unul dintre mielusel si sa iti spun povestea pentru care fac ceea ce fac? Vezi că am fața de tocilar care face ce ii este ordonat? -- Josh ii dăduse un genunchi in coaste facandu-l sa scoată un sunet dureros ceea ce m-a provocat sa ma uit urat la vampir. Nu trebuie sa acționăm asa.
-- Nu faci ce iti este ordonat? Atunci de ce erai sclavul atat Diavolului cat si al Spiritului?
-- Ma aveau la mâna.
-- Cu ce? -- voiam să scot cat mai multe informatii. Cazul Marisei si a celorlalte cadavre nu a fost total deslușit iar eu lucrez la asta. El este singurul care ma poate ajuta, din pacate.
-- Vreau un mandat de arestare, sa fiu intr-o camera speciala in care fiecare sunet sa se auda. Altfel, nu auziți nimic de la mine.
Era incapatanat, dar, pe de o parte, avea dreptate. Avand in vedere ca vorbim despre 6 crime, despre un caz extrem de grav, trebuie sa acționăm asa cum se acționează în lumea normala, trebuie sa revenim pe Pământ.
Patrulele au inceput sa se audă. Luke a fost dezlegat si s-a așezat langa mine. Bruno si Jake au rămas legati. Ei vor trebui investigați.
Polițiștii i-au băgat pe Bruno si Jake in masina polițiștilor iar cu ei a mers si Luke alaturi de Diavol care era văzut ca un om normal de polițiști, ceea ce începea să devină.
M-am intors spre Blake decisă sa vorbim dar acesta mergea inainte cu o mare viteza. M-am intors spre Josh care mi-a transmis cu privirea ca ma intelege asa ca am fugit spre demonul meu.
-- Blake! -- fugeam si fugeam. Nu imi dădusem seama cat de mult se indepartase demonul de mine si cat de repede mergea.
-- Blake! -- il strigasem din nou avand speranta ca se va opri, ceea ce a si făcut auzindu-mi respiratia cat mai grea. Știa ca daca nu se oprea eu fugeam in continuare, dar, desi s-a oprit, nu se întoarse cu fața la mine. Imi arata spatele dar stiam ca ma asculta.
-- Trebuie sa vorbim, Blake. Imi pare rau! Imi pare foarte rau pentru ce am facut! Este vina mea, nu m-am gândit dinainte si..
-- Sunt obosit, Sarah. Merg direct la hotel si as vrea sa fiu singur. Mai este o camera langa cea a lui Josh goală, poti sta acolo. Iti voi lasa locurile acolo, daca le ai. -- a spus si a adaptat viteza parca a unui vampir, fugind spre hotel, lasandu-ma in spate.
-- Este orgolios iar demnitatea lui a fost rănită la fel ca sentimentele dar te iubeste si te va ierta. Arata-i ca iti pasa dar lasa-i spatiu. -- a spus Josh. Pentru o secundă m-am gândit la cum a ajuns atat de repede dar este vampir asa ca nu mai aveam intrebari.
-- Am făcut o mare greseala. Unde mi-a fost capul cand am decis sa nu ii spun?! -- mi-am pus mainile in cap aratandu-mi frustrarea.
-- Nu poti da timpul inapoi. Blake este un demon, va dura ceva timp sa nu mai fie supărat pe tine.
-- Ma rănește.
-- Si tu pe el.
Ne-am continuat drumul pana la hotel. Afara se intunecase dar ora nu era trecuta de 7. Am intrat in hotel si il văzusem pe Blake uitandu-se pe unul dintre geamuri. Josh urcase scările spre camera sa iar eu m-am îndreptat spre Blake.
-- Blake.
-- Nu acum, Sarah.
-- Dar când?
-- Cand voi trece peste faptul ca am fost trădat. -- Blake trecuse pe langa mine si urcase si el scările, urmandu-l pe Josh. Am mers si eu după el vrând din toata inima sa port o discuție cu el. Nu puteam suporta sa stiu ca il doare, dar planurile mele nu au iesit cum am vrut in momentul in care Bake îmi închise usa in nas.
-- O sa ii treaca. Nu a mâncat nimic si poate il alina mâncarea. Oricum trebuie sa facem asta toți. -- mi-a spus Josh cu un zâmbet care avea rolul de a ma încuraja.
-- Comanzi tu?
-- Normal. Nu am incredere in gusturile unui înger. -- spuse vampirul si intrase repede in camera sa.
Blake a rămas la fel de rece cu mine chiar si dupa mâncare. Imi răspundea rar si cand o făcea auzeam doar cuvinte monosilabice. Nu ma privea, era tot timpul morocanos si, cand a trebuit sa mergem la culcare pentru ca in dimineata urmatoare la prima oră trebuia sa ne întoarcem in L.A, nu mi-a mai urat o noapte bună cu acea speciala sclipire in ochi.
Imi parea atat de rau pentru ce făcusem. Imi repetam mereu cat de idioata am fost. L-am rănit iar acum ma simt la fel de distrusă ca el si nu stiu ce să fac, cum sa îndrept situația. Fiintele paranormale sunt sensibile fața de perechea lor iar asta mi s-a confirmat in acea seara cand am adormit plângând.
In aceeasi seara ma trezisem. Nu am putut sa dorm mai mult de 4 ore. Desi ma simteam obosita, faptul ca Blake nu este bine ma nelinistea iar asta imi provoca insomnia. M-am ridicat din pat si m-am indreptat spre usa pe care am deschis-o. Cand am vrut sa cobor scarile, il vazusem pe Blake care isi deschise usa camerei. Si el avea insomnie.
Il privisem o lunga perioada de timp. Era atat de frumos. Cu niste pantaloni albastri si un tricou alb pe care nu stiu de unde le avea, cu parul ciufulit si cu o expreise somnoroasa imi oferea imaginea unui barbat atat de adorabil.
Simteam o mare presiune in piept, voiam sa fac ceva care imi provoca o mica teama: daca nu va face la fel? Dar acea presiune se intensifica asa ca am decis: fie ce-o fi.
Am scurtat distanta dintre noi si m-am aruncat in bratele lui, unindu-ne buzele.
Am decis si sper sa ramana asa: cartea aceasta va avea 50 de capitole.