I'm on that late night come and get
I'm on that ripped jeans cigarette
And the whole world stops, it's turning
As the love fills up our lungs
I'm on that club ground battle scars
I'm on that 3AM bizarre
And the whole world stops, it's turning
As the love fills up our lungs
These sweet dreams in motion
Feelings take over
Memories wide open
Summer keeps calling
- Braveheart, Neon Jungle
*
- Știi ce cred eu despre viață? Eu cred într-o teorie a subiectivității realității. Bine, poate o să mă mai gândesc la nume. Ideea e că fiecare trăiește în propria lui realitate și percepe tot ce se întâmplă la nivel subiectiv. De exemplu, eu am realitatea mea și tu faci parte din ea, dar nu exiști de fapt. Mă refer individual. Ești un produs al imaginației mele, cum ar veni. De asemenea, dacă tu ai exista de fapt, din perspectiva ta, și eu aș fi doar un personaj în capul tău pentru că din punctul tău de vedere, eu nu exist singură. Tu mă faci pe mine. Dar fiindcă eu sunt eu, pot percepe o singură realitate și aia e subiectivă pentru că subtituția e un termen vag și nu există, să știi. E cum zicea Camil Petrescu, că de-acolo mi-a venit ideea: Eu nu pot vorbi onest decât la persoana I, din mine însumi nu pot ieși." E singura variantă posibilă, singura teorie demonstrată în timp real. Sau Husserl mai zicea că "Nu există realitate obiectivă, ci doar realitate subiectivă; singura realitate este cea a simțurilor". Înțelegi? Tot ce e real, e real pentru că simt Eu. Nimeni nu mai există pe lângă mine, sunt singură și pot controla totul, doar că am nevoie de acces total asupra creierului meu. Deci vezi care e problema mea? De ce sunt tot timpul în rahat și de ce îmi merge numai pe dos? Nu sunt în măsura tuturor lucrurilor, de fapt! Am nevoie de ceva care să mă facă conștientă pentru un timp scurt, măcar. Puțin acolo, să-mi rezolv niște treburi și apoi mă pot întoarce la normal. Dar am nevoie să funcționez cu totul, să fiu trează, în pula mea! Tu îmi spui mie că nu există niciun drog real care să mă facă propriul meu stăpân?
- Nu știu, Stef, mi-a răspuns cu sticla de Stalinskaya la gură. Numai bolnavii ca noi beau vodka ca pe apă. Drogul ăla de care zici tu acolo, e din filme. Nu există. Îți dai seama că s-ar alerge praful de lumea asta dacă ar fi așa ceva pe piață.
- Dar am dreptate, nu? Despre realitatea subiectivă? A închis ochii, nu mă mai asculta. Victor!
- Mm?
- Am făcut ce-ai vrut tu, acum fă și ce vreau eu!
- Să mori tu că tu nu ai vrut să-mi sugi pula? s-a trezit indignat. Vrei să spui că asta a fost ceva ce am vrut doar eu?
- Blabla, nu se poate vorbi inteligent cu tine, am zis și m-am ridicat. Voiam să mă întorc la adevărata petrecere.
- Da, mă, am înțeles ce zici, doar că nu sunt de acord.
- De ce nu? am ridicat puțin tonul.
- Pentru că ești muci de beată, aberezi.
- Dacă eram beată, nu mai puteam să vorbesc coerent și nimeni nu mai înțelegea ce zic.
- Dar nu ești coerentă și nimeni nu înțelege ce dracu' zici. Așa te auzi tu, dar în realitate pocești fiecare cuvânt, mă chinui să deslușesc cuvintele, a râs.
- Ia mai du-te, bă, dracu', am zis și am trântit ușa.
Muzica se auzea mult mai tare și cumva toată agitația asta de jos mă dărâma complet. Era să cad pe scări, abia am coborât și când era să sar peste ultima treaptă, din propria-mi neatenție, am căzut peste Adela și am pus-o la pământ. Mă așteptam să mă facă proastă și să urle, dar spre surprinderea mea, a bufnit în râs. Așa am știut că era spartă. Am avut o senzație proastă din moment ce nu era trecut nici de 12. Dacă așa ne începeam seara, aveam să ne trezim peste 7 ani din comă. Asta dacă aveam noroc.
- Pe ce ești? am întrebat-o fără să mă mișc de pe ea, care probabil era zdrobită de greutatea mea exagerată. Știam că de obicei ea avea grijă de mine, dar din moment ce eu eram mult mai trează, am decis să fac schimb de roluri, pentru binele ei, normal. Așa că m-am gândit să o țin imobilizată un timp.
- Nu snât pe nimen, tu eeș p mene.
Vai, deci dacă așa vorbeam și eu de fapt...
- Adică ce ai luat, Adela. Ce droguri?
- M-a mai trebat niș oamen, da nuș să pro...nun...țțțț.
- Grozav, mi-am dat ochii peste cap. Radu unde naiba e?
A început să râdă în hohote și m-a tras de păr până m-am ridicat de pe ea. Îmi smulsese vreo zece fire.
- Adela, vino încoace imediat!
- Nu mă prinzi, nu mă prinzi! a urlat surprinzător de coerent și a luat-o la fugă. Dracu' avea să o mai găsească în labirintul ăsta. Vin de vreo 3 ani la party-urile lui Victor din vila unchiului său și jur că tot nu am învățat pe unde ce și cum. Mă pierdeam de fiecare dată, în pula mea. Știam și eu de vreo 2 dormitoare de sus, livingul unde stătea mai toată lumea și tot exteriorul. Cică mai avea o piscină interioară, o sală de ping-pong undeva la mansardă, o sală de proiecții și tot felul de nebunii, nici nu le ții minte.
Eram oarecum fericită pentru că în sfârșit îmi dădusem seama în ce perioadă suntem. Mă simțeam total pierdută fără să știu pe ce lume sunt. Și deși era aproximativ, vag, știam că sunt pe drumul cel bun. Victor era gemeni – măcar atât știam, astăzi era ziua lui, ceea ce însemna că suntem ori la sfârșitul lui mai, ori la începutul lui iunie. Eram o prietenă groaznică fiindcă uitasem pe cât e născut deși am fost de atâtea ori la ziua lui. Eram vai de capul meu, o epavă. Dar nu avea legătură cu el, ca dovadă, nu mai știam nici în ce lună suntem. În fine, optam însă pentru începutul lui iunie, era foarte cald.
L-am găsit pe Radu la piscină, singur. Stătea cu picioarele în apă și pantalonii suflecați; fuma ceva foarte scurt și am știut imediat că era un filtru pe care nu avea de gând să-l arunce; era doar ceva ce făcea când era drogat și plecat în tripurile lui bolnave. De parcă eu eram mai brează... M-am dus în spatele lui, m-am așezat în genunchi și am început să-l masez. Și-a dat capul pe spate și a belit ochii la mine, nu părea surprins. Știa că mă întorc de fiecare dată. Era frumos, i-am mângâiat chipul și i-am văzut ochii mai albaștri ca oricând, dar am refuzat să mă pierd, m-am străduit să le rezist. Lumina felinarelor era relativ bună, oamenii ăștia pur și simplu își permiteau. Pupilele îi erau ca acele de gămălie, abia se puteau sesiza. Simțeam că mă ia capul, toată lumea care discuta cu el, discuta degeaba.
- Radu, de ce nu vrei să încetezi odată, în pula mea, cu heroina?
- Nu îmi bruia filmul. Dacă ai chef să urli, marș înăuntru cu toți terminații. Încerc să vorbesc cu apa. Nu știam dacă face mișto sau chiar e pe ducă.
- Ești bolnav, am zis continuând să-l mângâi.
- Mersi, a șoptit. Aici trebuie să fi vorbit serios. Simțisem.
- Ce i-ai dat lu' Adela?
- De ce trebuie mereu să presupui că eu o dopez? Mai sunt și alti dealeri prin preajmă. Și aici se referea la Victor, dar Victor fusese cu mine tot timpul. Știu pentru că i-am făcut o muie ca de la mulți ani. Dar nu voiam să-i zic lui Radu.
- Da, ai dreptate. Scuze. Dar ce i-ai dat?
- Niște sedative, a zis nepăsător. Era agitată și mă enerva.
- Îmi dai să trag niște heroină pe nas? l-am întrebat și cum am văzut că nu răspunde, am trecut la altceva, și anume la săruturi pe gât. Iubeam să-l iubesc.
- Nu vrei să te bagi în așa ceva, a zis și m-a tras lângă el ca să mă facă atentă, iar eu mi-am pus picioarele de-o parte și de alta a lui, ca să pot sta așezată pe el. I se sculase, o simțeam tare.
- Ai spermă pe rochie, curva dracu'! a zis-o cumva frustrat, dar cu o privire absentă. M-am uitat în jos la pata albă de pe rochia mea neagră și voiam să-l mint, să-i zic că e frișcă, pula mea, nu știam ce să inventez, dar m-a apucat de maxilar, m-a strâns și m-a aruncat în apă. M-am scufundat și am pierdut tot. M-am dus până la fund și m-am simțit blocată-n adâncuri. Algele-mi încolăceau încheieturile, gleznele, eram fără scăpare. La un moment dat, nu m-am mai zbătut și m-am lăsat moale, să plutesc sau să mă ia. Voiam să mor și să fiu lăsată-n pace. Să mă părăsească viciile și obsesiile, să fiu un om curat și inocent. Dar nu puteam. Voiam să mă las pierdută și să mă trezesc renăscută, reîncarnată într-o persoană mai bună. Orice, dar nu asta, îmi era scârbă de asta. Un gunoi, o scursură, asta eram, iar el avea tot dreptul să mă arunce. Trebuia să mă țină cu forța până mă înec și mor. Mă făcuse să mă urăsc profund. De ce mă dusesem la altul când îl aveam pe el aici? De ce încercam să distrug tot ce am? Nu am mai vrut să-mi țin respirația. Am vrut să trag în mine toată apa și să-mi inund interiorul până nu mai pot și mă sting. Aveam o curiozitate morbidă de a atinge fundul apei. Să mă lipesc de suprafața aia și să mă asigur că nu mă mai întorc. Dar nu s-a întâmplat. Am fost absorbită de realitate și ridicată la suprafață.
Am gâfâit, încă încercam să-mi recapăt oxigenul, deși în tot timpul ăla îmi ținusem respirația ca o campioană. Radu era în apă - cu tot cu haine, mă izbise de peretele piscinei și mă strângea din nou de maxilar.
- Cu cine te-ai futut? Zi, fă, cu cine te-ai futut! a urlat la mine în timp ce eu tremuram de frică și de frig.
- Cu Victor. I-am făcut muie.
- Tu trebuie să te fuți doar cu mine, înțelegi? a zis oarecum disperat. Aproape că plângea.
- Radu, nu m-am futut cu el. Doar i-am făcut o muie pentru că e ziua lui. A fost un cadou. Nici măcar nu mi-a plăcut. La ultima fază mințisem rău de tot, dar voiam doar să-l liniștesc. Cel mai agresiv era când își băga în venă și nu trebuia să te joci cu nervii lui în starea asta.
- Să fie ultima dată.
- E ultima dată, jur.
Nu îmi dăduse drumul. Era neliniștit, începuse să o ia razna, era clar că-i fugise filmul. Mi-a băgat-o și a început să mă fută în apă. A fost un sex ca de despărțire. Un sex pe care îl fac doi oameni care au fost împreună mult timp și între care nu va mai exista nimic pentru că nu se mai înțeleg și în această ultimă partidă, își varsă toate frustrările, sunt brutali. Așa, mă. Era un sex de furie și îmi plăcea de muream. Mă săruta pe gât cu o foame nebună și eu gemeam în timp ce îl trăgeam de păr. Mă mușca, știam că mi-a lăsat o grămadă de semne. Eu îl zgâriam pe spate. Îmi băgam mâinile pe sub tricoul lui și îl zgâriam în încercarea de a mă descarca. Mai scânceam din când în când pentru că mă mușca prea tare, dar plăcerea de sub apă ne domina cu totul. Mi-am încolăcit picioarele în jurul lui ca să intre mai bine. I-am luat capul între mâini și m-am uitat la el cu privirea mea de curvă. Era total absent, am știut că nu e de fapt acolo. Dar ceva m-a oprit, ceva nu m-a lăsat să ies din toată treaba și anume, efectul lui asupra mea. Am început să-l sărut și i-am dus mâinile pe sânii mei. Se moleșea, nu mai avea același zvâc ca la început. A ieșit din mine și din apă și s-a trântit pe iarbă, puțin mai încolo. Mi-a zis să plec. Dar nu am făcut asta înainte să-i fur pachetul de țigări pe care îl uitase lângă piscină. O singură țigară era tot ce-i mai rămăsese. Am simțit că-mi fusese predestinată mie. Marlboro Lights, moartea lui. Am mirosit-o și mi-am aprins-o înăuntru cu bricheta lui Marius.
- Mersi.
- N-ai pentru ce. Am stat puțin lângă el să fumăm, așa, să fiu drăguță. Anul trecut, la party-ul ăsta mi-ai făcut sex oral.
- Cu plăcere, am zâmbit ca o prostituată.
- Nu vrei să mergem puțin sus?
- Nup, am zis cu o față scârbită și am plecat cât mai repede de lângă el. Când nu ne certam, îmi făcea propuneri indecente. Cam așa era în preajma lui de când ne-am despărțit. Nu știam ce vedea Ana la animalul ăsta care își bătea pula de ea toată ziua. Merita ceva mai bun.
Adela trăgea pe nas de pe abdomenul lui Victor. Toată lumea se sălbăticise de când fusesem plecată. Un grup dansa pinguinul pe tehno - erau morți, Ana și Andra își lipeau țâțele de geam și niște tipi le dădeau note, curva de Mihaela urcase cu vreo 6 tipi după ea într-o cameră, Diana i-o sugea lui Mihai Țiganu într-un colț - știam că fata asta o să ajungă rău de tot. Ce m-a șocat cel mai tare au fost niște tipe care făceau concurs, cine are jetul de pișat mai mare câștigă 200 de lei, ceva de genul. Am văzut pe masă un pachet de Dunhill mentolat, din alea de care adusese Vlad din America și am luat pe furiș una din pachet. O combinasem cu Marlboro. Cine dracu' mai făcea asta? Oamenii bolnavi. M-am simțit singură, nimeni nu mă băga în seamă și aveam chef să fac show, să fiu Eu în centrul atenției. Am luat-o pe Adela de pe Victor și am început să dansăm. Era vai de capul ei, cred că niciodată nu o văzusem așa. A scos din sutien o pastilă colorată, nu am putut să-i disting culoarea pentru că Victor montase niște reflectoare de club care nu mă prea ajutau. A zis că a păstrat-o pentru mine și că e barbs. Nici nu am mai întrebat ce o să-mi facă, nu-mi păsa. Muzica devenise mai alertă, am început să sărim îmbrățișate, ne zbenguiam de colo-colo, loveam pe toată lumea și strigam chestii care nu se înțelegeau. Începusem să ne sărutăm, ne lingeam ca disperatele. Îmi plimbam mâinile prin părul ei și ea mă pipăia pe fund. Cumva, ajunsesem pe o canapea. Abia acum își dăduse seama că sunt udă toată. Nu excitată, ci ieșită din piscină. Ne-am dezbrăcat. Deja știam că toată lumea se uită la noi ca la un film porno și mă simțeam al dracului de bine. Eram deasupra ei, o sărutam pe gât și pe sâni, o auzeam înfundat cum gâfâie ca o copilă. Victor a început să toarne tequila pe ea, apoi mi-a făcut semn să ling. O lingeam peste tot, eram leșinată. Ne-am futut ca lumea în văzul tuturor, eram cam sparte și eu, cel puțin, mă simțeam total lipsită de inhibiții. I-am ignorat și am făcut un sex ca lumea, mai mișto decât cel de furie pe care îl făcusem cu Radu în piscină. Barbs ăsta îmi făcuse toată seara. Eram pe val.
Dimineață, m-am trezit cum mă trezeam mereu după party-urile astea scăpate de sub control: "CE PULA MEA AM FĂCUT ȘI CUM AM AJUNS AICI?" Mi-am aprins o țigară. Adela a ieșit din baia camerei care îmi era încă necunoscută, cu prosopul înfășurat pe corp și părul ud. Era frumoasă.
- Unde e Radu? De ce nu e cu noi? am întrebat imediat, panicată. Și asta pentru că ultima dată când l-am văzut sau când îmi aminteam că l-am văzut, era într-o stare nasoală.
- Știi cum e el pe dava... Îl apucă damblaua și pleacă la dracu'.
- Da' se-ntoarce, nu?
- Nu, Ștefania, îmi pare rău.
- De ce să nu se-ntoarcă? Adela... Ce-am făcut? De ce l-au apucat dracii? Vorbește cu mine, nu mă ignora când vorbesc serios! Adela! Îți bați joc de mine? De ce nu se mai întoarce, ăă? De unde știi tu ce e-n capu' lui? E imprevizibil, o să vină înapoi cum a venit de-atâtea ori. Nu? Nu... E ceva rău? E ceva rău, după fața ta îmi dau seama. Am făcut ceva rău de tot? Zi-mi! Ce i-am făcut? De ce a plecat iar? Nu ne iubește? Te rog, nu mă lăsa așa.
Mi-a luat țigara pe care o fumam plângând ca o turbată și a ieșit din cameră, pur și simplu. M-a lăsat exact așa, cum i-am spus să nu mă lase.