- Mamiii! Ah, haine nemernice! Niciodata nu gasesc ce vreau, si mai tot timpul nu am ce vreau! Argh!
Am strigat aruncandu-mi hainele prin camera. "Si in plus, cu ce ar trebui sa ma imbrac? Oricum am haina pe mine si tot grasa o sa par, orice as pune pe mine! Ah, dar asta nu ma opreste sa arat bine! Nu, nu."
M-am asezat turceste in pat, pe teancul de haine. Am inchis ochii si m-am pus in pozitia de meditatie invatata de curand la cursurile de balet contemporan. Stiam ca trebuie sa imi echilibrez energiile in corp pentru ca hainele potrivite sa isi faca aparitia. Am stat asa si am asteptat sa se intample ceva.
- Eliza? Esti bine?
Era vocea Crinei. Am ignorat-o in speranta ca nu imi va disturba meditatia asupra gasirii garderobei perfecte.
- Eliza, stiu ca ma auzi! Deci trebuie sa inveti sa fii mai ordonata, ce naiba! Uite-te si tu de ce m-am impiedicat la primul pas facut in camera asta!
Si, spunand asta, a aruncat cu ceva in mine, care mi-a ramas pe cap. Distrasa complet din meditatia mea, am deschis ochii.
- Da, da, da! Asta e! E perfect! Oh, multumesc, multumesc, multumesc! am spus recunoscatoare privind spre tavan si strangand la piept acea bucata maro de material.
De fapt, lucrul cu care Crina aruncase in mine nu era altceva decat un hanorac maro, cu gluga, genul fara fermoar si cu zeci de modele complicate din margele impodobindu-i partea pieptului.
- Of, inceteaza sa mai multumesti tavanului si grabeste-te! Trebuia sa fii la mine la fara un sfert, si uite-te la ceas: fara 5! In 5 minute plecam, si tu stai si meditezi la nemurirea sufletului, ce faci?! Grabeste-te!
M-am ridicat din pat, mi-am cautat jeansii decolorati si sutienul, iar in mai putin de doua minute eram imbracata si alergam prin camera dandu-ma cu mascara si cautandu-mi sosetele. In acelasi timp.
- Ok, ok, am terminat. am spus usurata incaltandu-ma cu Vansii.
- Esti sigura ca nu ai uitat nimic? Poate.. Ceva mai gros? a intrebat Crina amuzata.
- Ah, geaca! Ma...
- Aici sunt, nu te mai apuca sa tipi! Si uite si geaca. Sigur nu vrei si caciula?
- Mi-e bine asa, merci, mamita. am spus imbracandu-ma cu geaca.
- Atunci, hai, duceti-va! Ai grija de tine, pui!
- Ok, ciao.
Am iesit impreuna cu Crina din casa, iar apoi din curte.
- Eliza, Dan nu mai poate sa ne ia. M-a anuntat acum juma' de ora.
- Si ce daca? Putem sa mergem pe jos, nu? Nu e atat de mult.
- Da, o luam pe jos. Oricum o sa ne intalnim cu Jesse pe drum.
- Sta pe aproape, sau de ce?
- Nu, o sa iti arat unde sta, o sa trecem pe acolo. E pe strada cu parcul.
- Dar asta e exact langa sosea! De ce sa vina pana aici cand noi trebuie sa ajungem acolo?
- Pff, doar nu credeai ca ne lasa singure pana acolo, nu?
Am zambit multumita de ceea ce auzisem si am inceput sa mergem pe mijlocul strazii. In 5 minute am ajuns la a doua strada. Mai aveam doar trei strazi pana la sosea si ma rugam sa nu apara Jesse. Dintr-o data, am simtit o mana pe umarul meu. Sangele mi-a inghetat in vene. Am tipat scurt si ascutit, in timp ce m-am intors si am plesnit ceva ce parea a fi un obraz.
- Auuu! Maama, nu pot sa cred ca ai facut asta! a spus o voce cunoscuta.
- Jesse?! Elizaa! Nu ti-ai dat seama ca e el? Hahaha. Nu o sa uit faza! Haha.
Crina era pe jos de ras, in timp ce eu nu stiam ce sa fac. Sa rad sau sa plang? Am ales prima varianta si am chicotit cerandu-mi scuze.
- Scuze, dar a fost vina ta. Sper ca nu te-am lovit prea tare.
- Nuu, doar cat sa am o urma de toata frumusetea pentru tot restul serii!
- Ei, haide, de parca cine te-ar vedea.. i-am replicat dandu-mi ochii peste cap.
Mi-a zambit strengar si a zis:
- Nu e vorba de asta, dar nu imi place mie sa ma simt insemnat.
- Gata, gata, nu care cumva sa va ciondaniti acum! Haide, mai avem de mers. Cand ajungeti puteti sa va certati in pace!
Ne-am vazut de restul drumului in liniste, aruncandu-ne doar mici priviri pe furis, prin intuneric. Puteam sa simt de fiecare data cand ma privea. Imi era frica. Puteam sa simt de fiecare data cand ma privea. Imi era frica. Nu acel gen de frica, cum iti este de un paianje, o meduza sau orice altceva din aceasta categorie. Nu, imi era frica de seara care urma, imi era frica de necunoscut. Da, de necunoscut. Pentru ca pana si privirea lui incepea sa mi se para necunoscuta. Dar in acelasi timp simteam ca e al meu, ca e parte din mine, ca nu puteam face nimic pentru ca aceasta legatura pe care o simteam sa se termine. Mi-am alungat toate acele ganduri din minte, spunandu-mi ca sunt patetica. El nu avea nici o legatura cu mine, mai mult ca sigur eu eram nebuna care simtea ceva asa puternic. Si nu avea sens! Ma consideram mica, proasta, imatura. Nu eram de asa ceva.. Nu imi dadeam voie.
- Daan! a strigat Crina.
- Heei! a raspuns Dan iesind din curte.
"Mm, deci aici sta Jesse."
- Vi in sat?l-a intrebat Crina.
- Sunt prea obosit.. Desi, poate ies mai tarziu.. Nu stiu.
- Aham, pai, atunci, ne gasesti acolo. Ciao.
Ne-am continuat drumul in aceasi liniste apsatoare, iar in mai putin de 5 minute eram in fata parcului.
- Ok, Oana a zis ca o sa fie aici la si un sfert. E si douazeci si nu o vad.
- Fetele, eu v-am lasat. Ma duc sa imi iau ceva de baut. Daca e ceva, sunt inauntru. Spunand asta, Jesse a traversat strada si a intrat in bar.
- Si acum ce ne facem? am intrebat deznadajduita.
- Ahh, uite-o si pe Oana. Tu sti ce inseamna cuvantul "ceas", draga mea?
- Scuze, scuze, sti cat imi ia mie sa ma pregatesc..
Si dupa felul in care arata, o credeam pe cuvant. Nu era inalta, sa zicem ca se apropia de 1.60, dar asta nu o facea mai putin atragatoare. Avea formele perfec conturate pentru cei 14 ani ai sai, si o fata in forma de inima, incadrata intr-un amalgam de par cret si blond, lung pana peste umeri. De asemenea, nasul mic era in perfecta armonie cu buzele ei pline care stiam ca ascund un zambet de un alb extraordinar. Era absolut superba si iti era greu sa iti iei ochii de la ea.
- Asadar, ce facem? Unde-s baietii? Doar nu v-au abandonat aici?
- Pai, banuiesc ca sunt la bar, doar Jesse acolo s-a dus, i-a raspuns Crina.
- Pai si de ce ati ramas aici? Crina, nu te consideri destul de tanara pentru a intra intr-un bar?
- Heei, doar pentru ca anu' asta fac 18 nu inseamna ca sunt batrana, doar umpic mai matura. Ok?
- Dada, tu, aia matura.
Am inceput sa rad impreuna cu Oana. Oricat de matura se dadea Crina, pentru cei care o cunosteau va ramane mereu acea fata draguta, amuzanta, cu un corp trasnet si mult prea populara. Dar o iubeam asa cum era si nu as fi schimbat nimic la ea.
- Hai si noi la bar!
Am traversat si am intrat in bar. Era o incapere mare si intunecoasa, inabusita de fum si oameni, cu muzica data la maxim. Intr-un cuvant: insuportabil. Dar m-am resemnat cu ideea loului si le-am urmat pe fete spre o masa deja ocupata. Abia cand m-am apropiat mi-am dat seama ca Jesse se afla acolo cu inca 3 tipi cu care facusem cunostinta cu o seara in urma.
- Buna, putem sa stam si noi?
- Sigue, Oana, stai sa va aducem cate un scaun, a raspuns Andrei, un prieten al lui Jesse.
In mai putin de 5 minute, cu totii erau prinsi intr-o discutie neinteresanta despre o bataie ce avesese loc cu o saptamana in urma in sat. M-am uitat la ceas si am cascat subtil: 22:41. Era devreme iar eu ma plictiseam deja. Am ridicat privirea peste masa si am intalnit-o pe a lui. Aveam vaga impresie ca imi urmareste fiecare miscare, de parca nu m-ar mai fi vazut in viata lui. I-am sustinut privirea pana cand Oana ne-a intrerupt:
- Eliza, pot sa vorbesc putin cu tine? Haide pana afara.
Spunand asta, i-a facut cu ochiul Crinei, care, la randul ei, i-a zambit cu subinteles. Ma intrebam ce pun la cale, dar nu aveam nici cea mai vaga idee. Am urmat-o pe Oana afara, in spatele barului.
- Deeci, Eliza, o sa fiu directa: iti place de Jesse?
Am zambit si mi-am bagat mainile in buzunare. Intr-un fel, speram sa aduca cineva vorba de asta, cu toate ca ma asteptam mai degraba la Crina decat la Oana. Dar ma gandeam ca o fi si asta parte din planul lor.
- Da, imi place. De ce? Crina te-a pus sa ma interoghezi? am zis razand.
- Poti spune ca da, are si ea legatura cu asta. Hmm, ai vrea sa fii cu el?
- Eu? Cu el? Nu ar avea sens din moment ce sta in alt oras, iti amintesti?
- Bine, dar macar ai vrea sa vorbesti cu el? Ai de gand sa-i spui ca il placi?
- De ce as face asta? Daca el nu ma place nu se merita sa ii spun, si asa maine plec si nu o sa-l mai vad prea curand.
- Biine, dar daca el ar vrea sa vorbiti? Singuri? Ai accepta?
- De ce nu? Nu e ca si cum mi-as semna sentinta la moarte, sau altceva, nu?
- E bine atunci. Haide sa ne intoarcem, a spus Oana chicotind.
Am urmat-o spre intrarea din spate a barului, insa in ultima secunda s-a razgandit si a vrut sa ocolim prin fata. Am zis ok si am luat-o inainte. Imediat ce am ajuns la intrarea principala, i-am vazut pe Jesse si Crina fiind prinsi intr-o discutie aprinsa de partea cealalta a drumului. Odata ce m-au vazut s-au intreptat spre mine, purtandu-se normal. Prea normal chiar..
- Eliza, putem sa vorbim o secunda?
De data aceasta, Jesse era cel care imi adresase intrebarea. L-am privit putin confuza si i-am raspuns cu juma' de gura:
- Ok, se pare ca toti aveti cate ceva de discutat cu mine in seara asta. Hai sa "discutam".
Ne-am indepartat pe sosea pana cand muzica barului nu s-a mai auzit deloc. Am indesat si mai mult mainile in buzunare. "Cum de am uitat sa imi iau geaca cu mine? Stai, nu am uitat! Doar ca toti au ceva de discutat cu persoana mea in seara asta! Ah, daca nu era Jesse, zau ca nu as fi mers la aceasta plimbare nocturna!" Insa Jesse a observat gestul si m-a intrebat:
- Ti-e frig? Vrei haina mea? Mie oricum nu mi-e frig.
- Nu, nu, stai linistit. Mi-e bine asa. Imi place frigul.
S-a oprit subit din mers si s-a intors spre mine. Era la mai putin de 20 cm distanta, dar ma simteam sufocata. Am ridicat privirea spre fata lui, depasindu-mi inaltimea cu un cap. Mai mult de emotii decat de dragul gestului am scos mana dreapta din buzunar si mi-am trecut-o prin parul ciufulit. Probabil ca daca ar fi fost mai departe cu 10 cm m-as fi apucat de mult sa imi rod ungiile, dar cu acea distanta.. Nici prin cap nu-mi trecea.
- Ma placi?
L-am privit mirata, nevenindu-mi sa cred ca imi adresase intrebarea asa, pe nepusa masa. "Okkk, nu ma asteptam la asta! Acum ce ar trebui sa fac? Sa ii sar de gat si sa tip daa, cum e in filmele siropoase? Nici o sansa, pana la urma nu stie nimic despre mine! Nu putea si el sa intrebe, de exemplu, cati ani ai sau ce ai mancat azi-dimineata? Dintre toate intrebarile rostite vreodata de gura omului, de ce a ales-o tocmai pe asta? De ce?!"
- Da. Dar nu inteleg de ce ma intrebi asta, am raspuns incercad sa par ironica.
- Mama, mama, cate fite pe tine, a spus razand. Ce, nu am si eu voie sa intreb?
- Haide, acum ma iei la misto, si nu imi place deloc! Pff, si ziceai de mine ca am figuri.
- Deci zici ca am figuri, ai?..
Si, spunand asta, si-a apropiat buzele de ale mele. Imediat ce am simtit acele buze moi si calde atingandu-le pe ale mele m-am tras cu doi pasi in spate, evitandu-i privirea. Nu stiam ce sa ii spun fara sa ma fac de ras. Insa a vorbit el primul:
- Scuze, nu mi-am imaginat ca ai fi.. timida? Nu prea pari, ca sa fiu sincer.
- Ahh, nu e vorba ca as fi timida. Doar ca..aa.. m-ai luat prin surprindere. Da, asta era. M-ai surprins, m-am balbait eu in incercarea de a gasi o scuza cat mai plauzubila.
"Proasta, proasta, proasta! Dar ce era sa spun? Stii, Jesse, eu nu am avut inca primul sarut si nici nu vreau sa ma fac de ras in fata ta. Mda, deja il vad alergand cat mai departe de mine. Ce dracu'!"
- Hai sa ne intoarcem, mai mult ca sigur Crina ma cauta. am spus nesigura pe ceea ce avea sa imi iasa din gura.
- Bine, haide.
Ne-am intors in liniste de unde plecasem, comportandu-ne ca si cum nu ne-am cunoaste. Imediat ajunsa in bar le-am luat pe Crina si Oana intr-un colt, hotarata sa am o discutie serioasa cu ele.
- Spune tot! Ce ati facut, ce ati vorbit? a intrebat Oana curioasa.
- In primul rand, dragele mele, trebuia sa ma intrebati inainte sa puneti bietul baiat pe mine asa! Crina, nici sa nu indraznesti sa ma intrerupi pana nu termin ce am de zis! am spus facandu-i semn sa taca. Deci, cum spuneam, eu nu sunt pentru asta! Nici macar nu am avut primul sarut, fetelor. De ce sa fie torturat de nepriceperea mea? Nici macar nu cred ca ma place, poate doar vrea sa isi bata joc de mine. Doar e Jesse, nu? Toata lumea stie ca umbla in fiecare zi cu alta. Nu vreau sa fiu o alta proasta care ii pica in plasa. Si in plus, de ce s-ar uita el la mine? Cred ca are de unde alege.
- Sa inteleg ca a vrut sa te sarute.. Si nu imi spune ca l-ai refuzat! Tu iti dai seama cum s-a simtit? Eliza, Jesse e nebun dupa tine! Si nu a mai fost refuzat niciodata..
- Da, si de unde stii tu asta, Crina? De ce ai atat incredere in el?
- Il cunosc mai bine ca oricine, scumpo! Suntem prieteni foarte buni de atat timp, si iti zic ca te place pe bune si nu l-ar interesa ca esti "fara experienta", a spus sigura pe ea, facand ghilimelele cu degetele in aer.
- Si totusi, mi-am pierdut sansa. Acum o crede ca il evit sau mai stiu eu ce.
- Esti sigura? a intrebat Oana cu un zambet malefic pe fata. Uite-l ca vine... Succes, iubita.
Era adevarat, chiar venea spre mine cu cel mai atractiv zambet posibil pe fata. Am vrut sa ii intorc zambetul, dar a semanat mai mult cu o grimasa.
- Ei bine, Eliza, scuze pentru mai devreme.. Trebuia sa incep altfel cu tine, a spus accentuand ultimul cuvant.
- De ce cu 'mine'?
- Esti altfel decat credeam, altfel decat tot restul tipelor cu fite pe care le-am intalnit.
- Poate pentru ca nu am fite, te-ai gandit la asta? am zambit eu triumfatoare.
- Siigur, a spus pufnind in ras. Asadar, iesi la o plimbare?
- Da, fumul asta e insuportabil.
M-a luat de mana si nu am obiectat. Macar atat sa fac si eu dupa faza cu sarutul, nu? Am iesit si am inceput sa mergem incet pe mijlocul soselei.
- Cati ani ai? Ca draga ta verisoara nu a binevoit sa imi spuna.
- Pai, cat crezi ca am?
- Sincer.. 15?
- Mai scade 2 ani si o luna..
- Serios? Deci luna viitoare e ziua ta?
- Dap..fac 13. Tu?
- Cat crezi?
- 17?
- E bine, dar nu.. fac 16 anu' asta.
- Ma simt mica.
- Sunt doar 3 ani diferenta, nu e mare lucru.
- Mda, cum spui tu..
S-a oprit din mers si s-a intors spre mine, prinzandu-mi si cealalta mana in a lui.
- De ce te-ai tras mai devreme? Spune sincer, ca nu te mananc.
- Sincer? Vrei sa fiu sincera? Esti sigur?
- Da, spune.
- Pai, cum sa spun.. Nu am avut inca primul sarut si nu voiam sa ma fac de ras nestiind sa sarut. Multumit?
M-a privit putin amuzat.
- Asta ti se pare tie problema? Puteai sa imi spui, nu ma deranjeaza cu absolut nimic. Si nici nu te faci de ras, crede-ma. Exista un inceput pentru toate.
- Zau? am pufnit neincrezatoare.
- Normal. Considera ca te invat sa saruti, ce spui?
- Grozav, acum am si profesor.
Am ras amandoi, simtind cum ma trage mai aproape de el. Respratia lui linistita imi atingea usor obrazul, lucru care mi-a facut pulsul sa o ia razna, bubuindu-mi in urechi. Si, in acel moment, mi-am dat seama ca imi vine sa rad. Buzele lui aproape le atingeau pe ale mele, insa nici nu mi-am dat seama. Mie imi venea sa rad! M-am dat cu doi pasi in spate si am pufnit intr-un ras putin cam isteric, dupa parerea mea.
- Serios? Acum razi? a intrebat amuzat.
- S-scuze, am incercat sa zic printre hohotele de ras, dar nu sti-iu ce m-m-a apucat..
Si am continuat sa rad. In mai putin de 10 secunde ma calmasem si imi stergeam lacrimile provocate de la ras. Il priveam cu privirea mea de: "scuzee, sweetie, nu o sa se mai repete..putem sa incercam din nou?"Bine-nteles ca privirea a dat roade, asa ca eram din nou lipita de el pana sa am ocazia sa ma dezmeticesc macar. Am ridicat fata spre el si nu am avut timp sa ii mai arunc o ultima privire, pentru ca buzele ni s-au unit. Pentru prima oara in viata, simteam tot, dar nu puteam gandi. Respratia a inceput sa mi se ingreuneze iar pulsul imi bubuia din nou in urechi, mai-mai sa imi sparga timpanele. M-am daruit "trup si suflet" acelui prim sarut.
- A fost greu? m-a intrebat strengar cand am terminat.
- Nici nu ai idee, am raspuns prefacandu-ma epuizata.
Am ras si am vorbit pana cand am ajuns in fata barului.
- Si totusi..a spus tragandu-ma intr-un sarut mai dulce decat cel dinainte.
Am intrat zambind si tinandu-ne de mana. Restul serii nu ne-a mai pasat de restul lumii si ne-am purtat ca si cum am fi un cuplu fericit. Ciudat, din moment ce nu era nimic oficial. Dar imi placea asa, ma simteam chiar bine. Ma simteam..acasa, apartinand de acel loc, numai pentru ca el era langa mine.
Imi amintesc doar ca ne-a condus pe mine si pe Crina acasa. In rest, doar bucati de fericire rupte din rai. Pentru prima oara in viata am adormit implinita, cu telefonul in mana. Bine-nteles, pe ecranul telefonului era un mesaj de noapte buna de la Jesse... Dulce.