Ne uităm unul la altul. Nimeni nu îndrăznește să spună ceva, doar ne analizăm reciproc. Stau rezemată de pragul uşii în timp ce el a rămas de neclintit. Muşchii braţelorerau vizibil încordaţi, la fel şi maxilarul. Se pare că prezenţa mea îl deranjează, cum şi pe mine mă irită a sa. Dacă crede că eu mă voi da bătută, că voi ceda în faţăfarmecului său de bărbat, atunci se înşeală amarnic.
Şi vinovatul pentru această postură în care mă aflu, este nimeni altul decât Eden. Oh, ce mi-o va plăti, nesuferitul. Îmi va face o deosebită plăcere să joc cu el RuletaRusească. Cât timp eu sunt obligată să îi arunc bărbatului din faţă mea priviri ucigătoare, se pare că şi cei doi porumbei abia s-au trezit la realitate. Amândoi năvălescîn camera cu pricina, fiind destul de îmbujoraţi şi obosiţi. Dacă tocmai au terminat o partida nebună de amor, e şi logic.
Samantha ţine strâns în jurul ei aşternutul de pe pat, iar Eden poartă nişte pantaloni scurţi lăsând la vedere abdomenul bine lucrat. Dar nu sunt singură care observăhainele celor doi, deoarece el izbucneşte în ras.
-Drăguţe haine, Scooby şi Sheghi... spune printre hohote.
La auzul comparaţiei încep să rad şi eu, dar revin repede la postura mea, care nu denotă decât furie. Să nu derivăm de la subiect, totuşi. Acest individ se află în cameramea, care arată că o cocină de porci, iar el e unicul porc de aici. Cum spuneam, este o dezordine de nedescris.
Mă uitam la blondă şi la brunet. Eden pare că este de acord cu mine; că acest specimen este un idiot, dar nu o spunea. Rânjesc în sinea mea, dar la exterior mă menţindură. O să ignor cu desăvârşire sfaturile mamei în legătură cu ridurile de la nervi.
-Îmi explică şi mie cineva ce înseamnă toate astea? mârâi către cei doi amorezi.
Minute bune în care nimeni nu scotea nici un sunet treceau pe lângă noi. Samantha ajunsese lângă intrus, iar Eden era în faţă mea. Bănuiesc că merit o explicaţie, şi unacredibilă.
-Uite, Lin, îmi pare nespus de rău, dar el va locui cu noi o perioadă nedeterminată de timp. Este...am.. colegul tău de cameră, spune vinovatul.
-Bănuiesc că are destui bani ca să doarmă la un hotel sau mai bine zis bordel, scuip cuvintele şi îmi înfig mâna dreapta în gâtul sau. Ascultă-mă Rockefeller, nu îmi pasăce faci, dar eu nu împart camera, cu atât mai puţin patul cu el. Ai termen 2 zile nesuferite, dacă nu, canapeaua din living te aşteaptă, spun rânjind.
Eden mă priveşte cu ochii bulbucaţi, iar eu probabil că eman nervozitate prin fiecare por. Şi-a pus mâna pe braţul meu şi la îndepărtat. Ridicând mâinile semn că nuprotesta, a făcut câţiva paşi spre ieşire şi a spus amuzat:
-Calm, pisi, calm.
Mulţimea este în delir, adică cei doi spectatori se tăvălesc de ras pe jos. Se ţineau cu mâinile de burtă, dar când le-am aruncat şi lor o privire mânioasă, s-au calmatimediat, devenind şi ei serioşi. Mă simt că în junglă: ei sunt animale sălbatice ce trebuiesc dresate, iar eu dresorul, cu un bici în mână. Aplauze pentru dresor, vărog....
-Pisi îi spui lui mă-ta, idiotule, mârâi printre dinţii încleştaţi.
-Oho.. pisicuţa are gheare, spune şi Idiotul Numărul 2.
-Nu o provoca, e tare arţăgoasă în momentul de faţă, spune şi Sam în sfârşit ceva bun.
Aşa este, sunt tare nervoasă şi nu mai vreau un alt idiot - problemă pe cap. Bravo Sam că mă înţelegi şi mă susţii. Cineva cu cap se mai află în încăperea asta. Idioţiiăia ar trebui să îşi facă rezervare la pompe funerare ,asta dacă mai ies vii de aici.
Uh, ce mai idei de răzbunare am. Nu mi-ar strica un animal de companie furios şi neastâmpărat sau ca maşina lui Eden să fie plină de popcorn. Sună al naibii de tentant.Să revenim în prezent. Am un coleg de camera şi este tare nesuferit. Doamne, dă-mi răbdare.
Samantha mă apucă de braţ şi mă scoate din încăpere cu o viteză astronomică. Deşi nu e nervoasă tot mă târăşte după ea în living. Mă aşez pe canapea şi îi ascult scuzelecât timp îşi lua pe ea pijamaua. Arată bine în pantalonii cu Mickey Mouse şi maioul alb. Oricum este o diferenţa enormă între hainele de acum şi cearceaful pe care îl purta mai devreme.
***
-Ne-am înţeles? mă întreabă pentru a 5 oară Sam.
-Da, da. Mă duc să vorbesc cu el. Stai calmă, nu îl las fără moştenitori, deocamdată, spun vizibil relaxată după ce Sam mi-a ţinut o morală de toată frumuseţea
-Lin... şopteşte ameninţător.
După o jumătate de ora îl văd pe Eden cum iese din camera mea rânjind. Nu îmi miroase a bine. După ce îi arunc o privire mânioasă, mă îndrept spre dormitor.
Îl văd cum îşi aranjează cravata în oglindă de pe perete. Arată foarte bine în costumul negru ce se închide cu un singur nasture. La fel că şi costumul, cravata şipantofii sunt negri. Am putut observa şi nişte butoni argintii atunci când şi-a trecut o mâna prin par. De la ţinută, am trecut la trăsăturile fizice. Şi prin costum îmidau seama că merge la sala destul de des. Are umeri laţi şi proeminenţi, braţe puternice ce îţi oferă siguranţă, pielea este mai albă ca a mea, dar bănuiesc că este finăla atingere. Maxilarul puţin încleştat, sprâncene pensate cu o cută între ele, proaspăt bărbierit, părul aranjat şi cu ceasul scump la vedere, era gata să dea pe spatejumătate de populaţie feminină. Arată ca un model de pe coperta revistei Vogue ediţie limitată.
Un rânjet pervers i-a apărut pe faţă când s-a uitat la mine. Bănuiesc că salivăm după perfecţiunea trupului său. Să am un coleg atât de sexy de cameră este un lucru rarîntâlnit.
-Te pot ajuta cu ceva, pisi?
Oh, a pronunţat cuvântul ăla. Întotdeauna am urât bărbaţii ce spun acel cuvânt. mi se pare un cuvânt ce denotă dezgust, le fel şi tonul ce îl folosesc. Vrea doar să sejoace cu nervii mei, însă eşuează lamentabil deoarece eu sunt foarte calmă. Mai calmă decât mi-am propus. Îi zâmbesc şi îmi plec privirea ruşinată. Tocmai am fost prinsăcum mă holbam la el. Acum ce? Mă va pedepsi?
-Sincer, am venit cu gânduri paşnice. Cred că am început cu stângul, nu? îl întreab zâmbind că un copil mic şi nevinovat.
Stă şi mă analizează din cap până în picioare, frecându-şi bărbia cu două degete. Oare ce gânduri nesănătoase are acum în cap? Nici nu vreau să mă gândesc.
-Mă rog, vine şi concluzia lui. Mă grăbesc, spune exasperat, dându-şi ochii peste cap.
Cineva are o întâlnire. Arată mai degrabă că un business man, decât un pămpălău ce pretinde că îşi iubeşte sau răsfaţă iubita. Nu o să mă mir, dacă mâine dimineaţă îivoi vedea mutra pe prima pagină. Pare genul de bad boy asaltat de toate pisicile în călduri, dar mai ales de presă.
-Păi, baftă oriunde te duci, spun puţin amuzată, şi că o mama grijulie ce nu sunt, ridic degetul arătător spre el continui râzând şi făcând botic. Ai grijă să nu faci prostioare care ar putea avea consecinţe, puişorul mamei.
Rămână împietrit. Asta era reacţia pe care o aşteptăm. Dacă mă crede o păpuşă de porţelan fără pic de creier se înşeală. Ştiu la ce îl duce mintea şi încerc să îmi măsorcuvintele. Zâmbeşte şi se întoarce către oglindă.
-Stai calmă, mami, ştiu ce fac. Să nu mă aştepţi ,deoarece este cât se poate de evident că voi întârzia. Ne vedem mâine, sălbatico.
La ultimul cuvânt rânjeşte şi trece pe lângă mine dar se opreşte. Îi pot simţi parfumul de la Giorgio Armani ce pune stăpânire pe simţurile mele şi simt cum genunchii vor să cedeze. Dacă ar fi fost o selecţie pentru Calvin Klein, cu siguranţă ar fi fost primul ales.
-Poate faci curăţenie pe aici, e... cam dezordine, îmi şopteşte seducător la ureche iar corpul meu reacţionează la auzul vocii sale groase, care a ajuns în cele maiadâncuri locuri din corpul meu.
-Scuze... nu ţi-ai luat menajeră, spun zâmbind.
Prima mea reacţie a fost să îi dau una, dar mă abţin strângându-mi degetele în pumni. Aşa că mă rezum în al împinge pe uşa şi trântind-o în urmă să. L-am auzit când aînjurat şi a pufnit nervos.
-Pa, păpuşă, spune în cele din urmă.
Îi aud paşi ce se îndreptau spre ieşire. Aleluia... am scăpat pentru o noapte de el. Acum îmi dau seama de ce Sam s-a îmbrăcat în pijamale. Este aproape noapte ,iar eu nu am mâncat aproape nimic.
Pentru început, mă descălţat de pantofii criminali. Nu ştiu cum am putut rezistă atâta timp pe ei. Probabil că nervii au pus stăpânire pe mine şi nu am mai simţitoboseală fizică. Decid să mă schimb, dar nu mi-am desfăcut bagajul. Misiune imposibilă. Mă îndrept în bucătărie că să îmi hrănesc monştrii din stomac. Ciudat, nu e nimeni pe aici. Scot din frigider o salată ce îmi potoleşte pofta , după care mă reîntorc în dormitor. Asta va fi pentru prima şi ultima dată când fac asta.
***
O oră mai târziu mă aflam în baie vizibil obosită. După ce am făcut curăţenie în toată camera şi mi-am aranjat hainele în dressing, am decis că merit un moment de relaxare. O cadă de dimensiuni considerabile, mă aşteapta plină cu apă fierbinte şi arome deosebite de liliac. La fel că şi apă fierbinte, spumă ce mă înconjoară, îmi dao senzaţie de bunăstare. După o zi aşa de agitată, merit răsfăţ. Îmi sprijin capul de marginea căzii şi las apa binecuvântată să îmi aline rănile. Acum pot să meditezliniştită la tot fiasco-ul ce s-a petrecut aici. Nu cred că voi rezistă nici 2 zile cu specimenul asta. Nici măcar nu îi ştiu numele. Mă va aduce în pragul depresiei,cea ce nu vreau. Destul am suferit în trecut, nu mai vreau să sufăr şi acum.
Nici nu ştiu când a trecut timpul aşa repede, căci apă se răcise. Mi-am luat halatul pufos şi m-am întors în camera, unde, surpriză, se află idiotul. Se pare căîntâlnirea nu a decurs chiar atât de bine. Arată..... şifonat.
-Băi, m-ai speriat, spun ducându-mi mâna la piept puţin confuză. Ce cauţi aici? îl întreb ridicându-mi sprâncenele.
Când îşi ridică privirea, îi pot vedea faţă mai bine. Buza de jos spartă, obrazul drept vânat şi nasul îi sângera. Avea sânge pe cămaşă deschisă la primii 3 nasturi iarcravata îi lipsea. eu i-am zis să nu facă necazuri, dar dacă omul nu s-a putut abţine.
-Scuze, murmură complet aerian cu vocea să groasă ce îmi transmite fiorii de gheaţă pe ştirea spinării.
Stătea pe marginea patului, sprijinindu-şi coatele pe genunchi. Parcă numai era demonul posesiv de care să îţi fie frică. Acum arată că un adolescent proaspăt bătut.Gândul la ce i-am zis când a plecat nu îmi da pace şi mă bufneşte râsul. Nici eu nu arăt prea bine. Port doar un halat.
-Vrei să te ajut cu ceva? Adică aş putea să îţi curăţ rănile, mă trezesc spunând.
Oftează zgomotos şi se ridică de pe pat. Trece pe lângă mine şi, după ce îmi aruncă o privire demnă de milă, intră în baie. Ok.. Totul merge super. Nici măcar nu s-a silit să îmi răspundă. Eu îmi târăsc picioarele până în dressing şi aleg să dorm în nişte boxeri şi o cămaşă ce ajunge până la genunchi. Mă duc la oglindă şi începprocedurile de demachiere. Aplic şi un strat de crema de noapte şi voilà. Sunt gata de somn.
Uşa de la baie se deschide şi idiotul iese şi mai posomorât de acolo. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu el, dar pare distrus. Pleacă în dulap, de unde revine după 10 minuteîmbrăcat în nişte pantaloni ce cădeau provocator pe şoldurile sale. Avea rănile curăţate dar tot puteai să îţi dai seama că a fost bătut. Mă întreb cine a reuşitperformanţă de a-i şifona faţă aia a lui de bad boy. Bănuiesc că şi persoană aceea a încasat câţiva pumni. A-şi putea să îi mulţumesc sau să mă rog pentru sănătatea lui. Nu vreau să mănânc colivă. Dumnezeu cu milă..
Mă aşez pe salteaua moale a patului şi, sprijinindu-mă de tăblie, am început să mă uit prin telefon. Aveam câteva mesaje printre care unul de la Fabiano, sau cum îi spun eu, amore. Fabiano Ludovic, un mare designer ce are grijă de aspectul meu şi al Samanthei, este cel mai adorabil şi sexi tip de pe planetă. Glumesc. Este scund, chel şigay. Decid să îl sun şi să văd ce vrea de la mine.
-Amore, mă întâmpina vocea lui caldă. Ce mai faci?
-Bună, iubire. Uite, tocmai am terminat cu mutarea. Acum stau în pat şi mă relaxez.
-Amore, am un nou contract.... spune entuziasmat şi bănuiesc că bate fericit din palme.
-Oh, mă bucur tare mult pentru tine. Trebuie să sărbătoreşti.
Pot să jur că idiotul din dreapta mea crede că am o relaţie. Doar pentru că eu şi Fabiano ne înţelegem de minune, nu pot să fiu cu el. În primul rând el are o altăorientare. Preferă tipii plini de muşchi şi steroizi. Crede că sunt adevărate binecuvântări trimise de zei pe pământ. Eu am altă părere.
-Zilele astea, amore. Te iubesc, baby..
-Şi eu te iubesc, mi vida (viaţa mea). Ciao.... spun şi închid apelul.
Idiotul stătea şi el la fel ca şi mine. Dar spre deosebire de mine, nu făcea nimic. Doar se gândea.
Priveam absentă spre peretele din sticlă, admirând priveliştea superbă asupra New York-ului. Deja mă simt vrăjită de acest oraş. Abia aştept să cunosc locuri noi şi maiales să îmi fac prieteni, pe care să mă pot baza la greu. Sincer ,îmi e dor de Boston şi de tot ce ţine de el. Oare ce fac prietenii mei acum? Cum o mai duc? Dacăînainte nu prea îi suportăm, acum chiar îmi lipsesc. Handicapaţii mei...
O mâna întinsă brusc în faţa mea îmi atrage atenţia, iar privirea mea se mută automat pe idiot.
-Cum ai spus, am început cu stângul. Eu sunt Nick, spune zâmbind slab.
Ori eu sunt proastă, ori el s-a tâmpit din cauza bătăii încasate.
Vocea sa a ajuns până în străfundul corpului meu. Mii de fluturi se zbat în stomacul meu, iar părul de pe ceafă mi s-a ridicat. De ce are acest efect asupra mea? M-amuitat în ochii săi şi simţeam că mă topesc. Exact cum m-am aşteptat, m-am pierdut în minunăţia lor, o pereche de ochi albastii. Dar mă trezesc atunci când clipeşte maides. Îmi cobor privirea spre buzele sale ce erau arcuite într-un zâmbet.
-Anelisse..... răspund şi eu într-un final atingandu-i mâna. Dar dacă vrei poţi să îmi spui Linda.
Mare greşeală. Dacă până acum, vocea să îmi trezea corpul la viaţă, ei bine, atingerea sa a fost picătura care a umplut paharul. Am simţit o mie şi una de senzaţiielectrice ce s-au născut din atingerea noastră. Imediat mi-am retras mâna şi i-am zâmbit.
-Ok, Linda... spune zâmbind că mai apoi să radă cu zgomot.
-Nickii..... marai spre el. Ai grijă, îl ameninţ.
-Ştiu că reacţionezi mai aparte, mică sălbatică.
O să fie o perioada dificilă din viaţă mea. Voi avea de-a face cu un comportament tare dificil. Se pare că nu mă voi plictisi absolut deloc. Mă rog să am răbdare şi sărămân calmă.
Pieptul său vibra de fiecare dată când râdea. Bănuiesc că motivul eram eu. Cum să acţionez eu în astfel de momente? Nu ştiu ce îi place sau ce îl enervează, în cazul meu. Dar am destul timp să aflu. Mă voi asigura că jocul acesta se joacă în doi, şi mai mult, voi câştigă fiecare rundă.
-Ok, creatură nebună ce eşti, eu mă culc. Vorbim mâine despre reguli. Ah, dacă vrei, poţi să te gândeşti şi tu la câteva. Noapte bună, blondo, spune idiotul.
Eu nu pot decât să murmur un "Noapte bună! " slab şi să mă afund în pat mai mult. Cu capul pe pernă, privesc acum prin întuneric, căci Nickii a stins lumina, fără să măîntrebe. Asta trebuia să fie o noapte liniştită şi nici de cum una petrecută cu un măgar.
Spunea ceva de nişte reguli.... oh. Doar nu îmi va spune ce şi cum să fac, pentru că nu voi fi de acord. Vreau doar să mă ignore şi să mă lase dracului în pace. Dacă nu pot avea parte de intimitatea după care tânjesc atâta, măcar să mă evite. Să ne întâlnim doar seară, sau în cel mai rău caz, dimineaţă şi să împărţim patul, atât. Laprima abatere zboare direct pe canapea. Bineînţeles că la fel se va întâmplă şi cu Eden, dacă nu rezolva problema.
Îi simt parfumul specific ce mă face să ard pe dinăuntru şi respiraţia caldă ce îmi ajunge la ceafă. Rezist tentaţiei de a-l da jos din pat şi mă las în voia somnului. Sper să nu îl visez. Asta ar fi cel mai cumplit coşmar al meu
E mult prea frig. Deşi este vara eu aproape îngheţ de frig. Sunt silită să îmi deschid ochii şi constat că e dimineaţă. Se pare că va fii o zi însorită deoarece soarelestrăluceşte pe cer. Măcar dimineaţă să înceapă cu bine. Mă sprijin în coate şi constat că sunt dezvelită. Cămaşă ajunsese mai sus decât betelia boxerilor iar picioareleîmi erau vulnerabile şi dezvelite. În dreapta mea, Nick dormea ca un prunc, îmbrăţişând toată cuvertură. Şi de aici reiese de ce sunt eu dezvelită. M-am întors spre elşi am început să îl analizez. Asta a fost pentru prima oară când am dormit cu un bărbat într-un pat. Ceva ciudat, dar este purul adevăr. Nu sunt o curvă ce se culcă cu primul bărbat ce îi cade în mreje. Sunt o persoană care are sentimente şi ceva în creier, ci nu o paraşuta fără sentimente ce iubeşte numai banii. Niciodată nu m-a interesat situaţia mea materială. Am preferat să îi ştiu pe alţii bine, decât pe mine.
Ar fi meschin din partea mea să mă consider frumoasă sau deşteaptă. Am considerat întotdeauna că frumuseţea vine din interior şi trebuie explorată. Până şi oamenii de pestradă au o poveste aparte. Trecutul nu putem să îl schimbăm, oricât de dureros ar fi, dar am putea să îl evităm. Oi fi eu tânăra, dar am un trecut sumbru ce mi-a afectat uneori prezentul.
Doarme liniştit, ţinând mâna şi piciorul stâng pe cuvertură. Buzele îi sunt deschise, lăsând aerul să pătrundă prin ele. Pare mult mai frumos când doarme, căci cuta dintre sprâncene nu mai este, iar chipul îi este senin. Ştiu că vrea să pară un demon de temut, dar şi până cele mai reci persoane au sentimente. Nu îl condamn, fiindcă asta e felul lui de a fi. Abia ne cunoaştem şi eu îl critic? Cam nefiresc pentru mine. Trebuie să fac ceva şi să îl evit pe toată perioada zilei , astfel încât să ne vedem cât mai puţin. Poate dacă mă angajez undeva, voi avea mai multe şanse.
Când să mă întorc să văd cât e ceasul ca să mă scol, eşuez. Mâna sa mă cuprinde de mijloc şi mă trage în braţele sale. Dacă aseară, când ne-am culcat îi simţeam respiraţia pe pielea mea, acum pot să zic că îmi arde la propiu pielea. Doamne, ce mă fac acum?
You bring good to my lonely life, honestly
It's hard for me to look into your eyes
When, I say that I would be nothing without your love
I feel the rush and it's amazing
Maybe I've been always destined to end up in this place, yeah
I don't mean to come off selfish, but I want it all
Love will always be a lesson, let's get out of it's way
Cause I know, all I know, all
I'm a prisoner to my addiction
I'm addicted to a life that's so empty and so cold
I'm a prisoner to my decisions
Ooh, ooh, ooh
I think I've been in Hollywood for too long
Cause I can feel my soul burning, feel it burning slow
But I would be nothing without the touch
I feel the rush and it's amazing, hmm
Maybe I've been always destined to end up in this place, yeah
I don't mean to come off selfish, but I want it all
Love will always be a lesson, let's get out of it's way
Cause I know, all I know, all I know
I'm a prisoner to my addiction
I'm addicted to a life that's so empty and so cold
I'm a prisoner to my decisions
I'm a prisoner to my addiction
I'm addicted to a life that's so empty and so cold
I'm a prisoner to my decisions
Ooh, ooh, ooh
I don't know
I get so wrapped up in a world where nothing's as it seems
And real life is stranger than my dreams, hmm