Lasă-mă să te iubesc

Epilog + Mulțumiri

DUPĂ UN TIMP

-Iubito, crezi că au fost cuminți? îmi întreb soția ce mai mult doarme pe mine.

-Hmm? spune somnoroasă și își ridică capul de pe umărul meu.

Încep să râd atunci când îi văd urmele de pe față din cauză că nu a dormit prea comod și ochii obosiți. Se pare că nu i-a preit mini vacanța în Londra. A venit mai obosită decât era. Mă gândesc că și eu am contribuit la această oboseală căci nu m-am putut abține și am ținut-o în pat multă vreme. Rânjesc atunci când îmi amintesc de momentele în care vroia să se furișeze din brațele mele doar pentru a merge la baie.

Pe de-o parte mă simt fericit că mă întorc acasă la copii mei, dar pe de alta sunt trist, căci o să trebuiască să o împart pe Lin din nou cu ei. Din cauza lor, abia mă mai sărută noaptea, iar când vreau să facem dragoste, îmi spune simplu: Sunt obosită.

-Abia aștept să îi văd pe copii, spune dintr-o dată veselă iar un căscat îi scapă.

-Eu doar sper că nu au dat foc la casă, nu vreau să mă trezesc cu pompierii peste mine din nou, îmi dau ochii peste cap dar nu mă pot abține să nu râd.

Ultima dată când au rămas cu bona acasă, i-au dat somnifere și au dat foc bucătăriei doar pentru că vroiau să facă clătite, la 3 dimineața. Săraca femeie, a plecat traumatizată de la noi.

-Nu te mai încrunta atât că o să faci riduri, îmi spune iar eu îi scot limba.

-Tare îmi e că trebuie să stau bine cu inima.

-Iubitule, eu zic că se descurcă, până la urmă nu mai au 6 ani, ci aproape 20.

-Da, Lin, poate sunt ei mari, dar să nu uităm că sunt niște mașinării de făcut probleme, spun supărat, iar soția mea se împinge în mine și zâmbește. Dacă nu vrei să rog șoferul să conducă până când îi zic eu și să te întind pe canapeaua asta, eu zic să te astâmperi.

Geamănul pe care îl scoate aproape că mă excită. La naiba! A reușit și de data asta să mă înnebunească, și doar cu un sunet.

O trag la mine în poală și, băgându-mi o mână în părul ei lung și blond, o sărut cât să îmi potolesc foametea de ea, dar nu reușesc atâta timp cât ea se freacă de mine și își plimbă mâinile pe pieptul meu. Nici măcar nu mai gândesc lucid în astfel de momente, așa că, din întâmplare, o mână ajunge la fermoarul pantalonilor și îl trag în jos, iar cu cealaltă mână, apăs pe butonul ce ridică un geam între noi și șofer.

Printre gemetele noastre, reușesc să mai deslușesc și alte sunete ce nu ne aparțin nouă, cum ar fi muzică.

Mașina se oprește brusc iar noi întrerupem sărutul și privim spre geam marea de oameni adunată în curtea noastră. Iar mi-au făcut-o puștii, o să am eu ac de cojocul lor.

-Petrecere deci, spun aproape mârâind și îmi încleștez pumnii.

-Upsis, se aude vocea soție mele care pot să pun pariu că știa de ea, la ce față are acum.

-Cu tine o să discut diseară în pat, o anunț înainte să deschid ușa și să cobor, chiar dacă ea era nemulțumită de prestarea mea de data asta.

Râsete, strigăte și chiuituri se aud în cartierul nostru, care de obicei este liniștit. Îmi iau o mină de om serios și supărat și pășesc printre copii ce se distrează de minune pe melodia lui The Weeknd, I can't feel my face. Recunosc că tinerii din ziua de azi au gusturi bune în materie de muzică și mai că îmi vine și mie să dansez cu câteva domnișoare ce îmi atrag atenția. Dar nu vreau să risc și să îmi iau bătaie diseară, așa că stau în banca mea și îmi caut copii printre ceilalți copii.