Dimineață, Dominic a fost primul care s-a trezit, apoi a mers în camerele fetelor pentru a le trezi și pe ele. Prima sa victimă a fost Naty care, după ce tatăl ei i-a aprins lumina în cameră, și-a pus perna pe cap.
— Trezește-te, Naty. Drumul este lung și trebuie să plecăm într-o oră dacă vrei să ajungem acolo la prânz, spuse el.
Cea mică îi răspunse doar printr-un oftat, apoi se răsuci cu spatele spre el.
— Dacă ești atât de obosită, poți sta acasă.
— Nu, m-am trezit.
Naty se dădu jos din pat și se grăbi să meargă la baie, pentru a se pregăti de plecare. Dominic zâmbi, ca mai apoi să meargă la Meredith. Acesta deschise încet ușa camerei sale și intră în aceasta. Se apropie încet de patul fetei și se așeză pe marginea sa.
Meredith dormea în continuare, fără să fi simțit prezența lui Dominic. Bărbatul o admira pe fată și, văzând cât de liniștită dormea, parcă îi era milă să o trezească. O șuviță rebelă. însă, îi căzu pe față lui Meredith iar Dominic se simți dator să o înlăture.
De îndată ce Meredith simți mâna lui pe fața sa, se trezi. Dominic se ridică în picioare iar fata începu să se întindă.
— Trebuie să plecăm deja? întrebă ea.
— Din păcate, da. Dar tu și Naty puteți adormi în mașină. Oricum drumul este destul de lung.
— Mă duc să pregătesc ceva de mâncare, spuse Meredith, dându-se jos din pat.
— Nu îți face griji, Mă voi ocupa eu de tot. Tu trebuie doar să îți duci bagajele în mașină și să o ajuți pe Naty să se îmbrace.
— În regulă, zâmbi Meredith, încă somnoroasă.
După ce își făcu rutina, Meredith merse în camera lui Naty și, după ce și Naty a fost gata, cele două au ieșit în curte pentru a duce bagajele în mașină.
— Ești entuziasmată că vom merge în excursie? o întrebă Meredith pe Naty.
— Bineînțeles. Doar că ar fi fost și mai bine dacă ar fi fost și Josh cu noi. Aș fi avut cu cine să stau, spuse cea mică.
— Mi se pare mie sau îl placi și tu? spuse Meredith. Zilele trecute spuneai că te deranjează faptul că el ar putea să te placă dar acum spui că ai vrea să vină și el.
— Nu îl plac. Doar că este cel mai bun prieten al meu.
— Păi, dacă tatăl tău va mai propune să mergem într-o excursie, voi vorbi cu Mary și poate îl va lăsa pe Josh să vină cu noi. Ce spui?
— Este perfect. Mulțumesc, Meredith.
Naty se urcă pe bancheta din spate a mașinii iar Meredith puse toate gențile cu haine în portbagaj, moment în care auzi o pereche de tocuri în spatele ei. Meredith oftă, știind că cea care se apropia de ea era Josephine.
— Văd că tu, Dominic și Naty plecați într-o mică excursie. Adorabil. Te-ai hotărât să rămâi însărcinată diseară sau aștepți să vă întoarceți acasă? spuse Josephine.
— Poftim? zise Meredith, privind-o debusolată.
— Oh, haide Meredith. Nu trebuie să te învăț eu treburile acestea. Presupun că deja ai un plan bine pus la punct, legat de cum vrei să îi furi averea lui Dominic.
— Nu înțeleg ce vreți să spuneți.
— Vreau să renunți la ideea de a-l cuceri pe Dominic. Un bărbat cu statutul său social nu va putea fi niciodată cu o sărăntoacă, ține minte asta. Și singura persoană cu care se va căsători el este Amanda. Așa că nu îți mai pierde timpul și caută alt om bogat pe care să îl joci pe degete, pentru că Dominic se va prinde, în cele din urmă, de intențiile tale. Iar când își va da seama, te asigur că te va da chiar el afară din casă.
Dominic veni lângă cele două și observă tensiunea dintre ele.
Josephine plecă fără să mai spună altceva, lucru care îl făcu pe Dominic să se întrebe ce se întâmplase între ele două.
— Ce am pierdut? o întrebă pe Meredith.
— Doamna Josephine ne-a urat distracție plăcută, minți Meredith.
Nu era prima dată când Josephine o numea materialistă pe fată iar Meredith se obișnuise cu asta. Era convinsă că nu îi putea schimba părerea despre ea dar putea să îi ascundă acest lucru lui Dominic. Nu voia să îi strice excursia.
Cei doi se urcară și ei în mașină și porniră spre destinație. Hotelul unde aveau să se cazeze se afla la patru ore distanță, așa că Dominic pregătise un playlist cu muzică pe care să îl asculte. Toți trei cântau împreună melodiile și, pentru câteva minute, Meredith uitase de tot; de stresul de la facultate, de mama ei, de Josephine. Tot ce conta pentru ea era că se simțea bine alături de Dominic și Naty.
Într-un final, Dominic parcă mașina în fața hotelului unde aveau să stea. Fiecare își căra bagajele proprii și merseră în apartamentul pe care îl închiriase Dominic. Acesta ocupa aproape în întregime ultimul etaj al hotelului și era dotat cu două dormitoare și un living.
— Wow, locul ăsta e imens, se miră Naty. Arată minunat.
Fetița își lăsă bagajele la intrare, apoi începu să inspecteze fiecare încăpere.
— Tu ce părere ai? o întrebă Dominic pe Meredith.
— Îmi place, îi zâmbi fata.
După ce Naty se întoarse, Dominic se așeză pe canapea pentru a se relaxa după atâtea ore de condus.
— Ce vreți să facem acum? întrebă Naty. Am văzut un patinoar când eram în mașină. Am putea merge acolo?
— Desigur. Dar cu cine vei patina? Căci eu nu mă urc pe patine.
— Cu Meredith, bineînțeles.
— Eu nu am mai patinat de când eram de vârsta ta, zâmbi Meredith.
— Ei bine, există un început pentru orice, spuse Naty. De fapt, tati, și tu vei patina cu noi.
— Eu am spus deja că nu voi patina, încercă el să se salveze din situație.
— Nu accept un refuz, se impuse cea mică. Am venit cu voi pentru că vreau să ne comportăm ca o familie adevărată. De aceea, vom face totul împreună.
Înfrânți, Dominic și Meredith au cedat în fața lui Naty și i-au promis acesteia că vor patina toți trei. Aceștia plecară spre pationar și, după ce ajunseră, fiecare se încălță cu perechea sa de patine închiriate.
Cei trei merseră pe patinoar. Naty, având experiență, începu să patineze de una singură. Dominic, pe de altă parte, o ținea de mână pe Meredith, care se sprijinea de mantinelă.
— Ești bine, Mredith? Nu pare că te distrezi, râse el de ea, observând cât de crispată era.
— Nu pot să spun că îmi placea neapărat. După ce voi învăța să patinez poate că mi se va părea mai plăcut, spuse ea.
Timp de o jumătate de oră, Dominic se chinui să o învețe pe Meredith lucruri esențiale pentru patinaj însă fata era mult prea speriată pentru a le pune în aplicare.
— Vrei să încerci sa patinezi măcar un metru fără să te ții de ceva? o întrbeă Dominic pe Meredith.
Deși nu era încântată de propunerea lui, fata acceptă și se desprinse de el și de plăcile de lemn. Meredith încercă să se deplaseze înainte însă își pierde echilibrul mai repede decât ar fi crezut.
Dominic se sperie și o prinse pe Meredith la timp, chiar înainte ca aceasta să cadă. Bărbatul o trase spre el și o lipi de corpul său. Meredith își puse mâinile pe umerii lui pentru a se menține pe picioare iar cei doi stăteau aproape îmbrățișați.
Aceștia se priveau în ochi și, pentru ambii, timpul stătea în loc. Privirea lui Dominic coborî involuntar asupra buzelor lui Meredith dar se ridică rapid la nivelul ochilor ei. Chiar dacă ar fi vrut, Dominic nu îi putea găsi niciun defect fetei din fața lui. Cuvântul „perfectă" era prea banal și lipsit de însemnătate pentru a o descrie pe Meredith.
— Am nevoie la baie, se auzi brusc vocea lui Naty.
Dominic și Meredith se dădură amândoi în spate, prefăcându-se că nu s-a întâmplat nimic între ei.
— Atunci haide să ne întoarcem acasă, spuse Meredith. Este frig și nu vreau să răcești.
Cei trei se întoarseră în apartamentul din hotel, iar Naty se grăbi să meargă la baie. Dominic se trânti obosit pe canapea și porni televizorul iar Meredith merse la bucătărie, unde pregăti ciocolată caldă pentru toți.
După ce Naty ieși de la toaletă, se așeză lângă tatăl ei, care o sărută pe frunte.
— Te-ai distrat astăzi, micuțo? o întrebă el.
— Evident. Mulțumesc că m-ați luat și pe mine, spuse ea.
— Nu ai de ce să îmi mulțumești, îi zâmbi el. Aș face orice pentru tine.
— Orice? repetă ea.
— Orice.
— Atunci, tati, o poți face pe Meredith mama mea?
Dominic rămase blocat. Nu s-ar fi așteptat ca Naty să îl roage așa ceva.
Era conștient cât de greu i-a fost lui Naty să crească fără mamă. Chiar dacă ea nu voia să îi arate asta, pentru a nu-l jigni, simțea nevoia de a avea o figură maternă în viața ei, în special pentru că era fată. Oricât ar fi încercat el, nu ar fi putut ține locul unei mame în viața lui Naty.
Iar Meredith era candidata ideală pentru acest post. Naty deja își dorea ca ea să devină mama ei și toți trei deja se comportau ca o familie. Singurul impediment ar fi fost voința lui Meredith. Dominic știa că, deocamdată, fata nu era pregătită să se căsătorească cu el. Tot ce putea face era să spere ca, odată cu trecerea timpului, fata să dea uitării tot trecutul ei și toți să poată întemeia o familie.
— Voi încerca, bine? îi șopti el, pentru ca Meredith să nu audă.
Naty zâmbi și se făcu mai comodă pe canapea. Între timp, Meredith aduse trei căni cu ciocolată caldă, pe care le lăsă pe măsuța din fața canapelei.
— Sunt extrem de obosită, se plânse Naty. Haideți să stabilim în ce camere vom dormi, pentru că eu vreau să mă culc.
Meredith se așeză timidă pe canapea, lângă ea. Spera ca Dominic să propună ca unul dintre ei să doarmă cu Naty, iar celălalt, singur.
— Ținând cont că niciunul dintre voi nu spune nimic, simt că am libertatea de a-mi alege prima camera. Voi dormi în cea mai mare. Singură.
Naty își luă cana cu ciocolată caldă de pe masă, apoi merse în camera mai mare, înainte ca Meredith sau Dominic să obiecteze.
— Nu îți face griji. Poți dormi tu în cealaltă cameră. Eu voi dormi pe canapea, spuse Dominic.
— Nu, ai condus mult și probabil ești obosit. Voi dormi eu pe canapea, zise Meredith.
Dominic oftă, ca mai apoi să zâmbească. Era specific pentru Meredith să se gândească mai întâi la cei din jurul ei și după la ea.
Acesta merse în camera mai mică, de unde luă o pernă și o pătură pe care le puse pe canapea.
— Ce faci în camera mea? îi spuse el lui Meredith. Vreau să mă culc. Noapte bună.
Bărbatul își puse capul pe pernă și se înveli cu pătura, înainte de a se răsuci cu spatele la Meredith.
Fata zâmbi și se ridică în picioare.
— Noapte bună, Dominic.
Meredith merse în camera sa și închise ușa în urma ei. Fata se așeză pe marginea patului și lăsă privirea în jos, roșind precum o adolescentă care tocmai avusese primul ei sărut. Dominic o trata cu atâta respect încât nu îi venea să creadă că un asemenea bărbat exista. El distruse toate concepțiile pe care Meredith le avea despre rasa masculină.
Câteva ore mai târziu, era deja trecut de miezul nopții însă fata încă nu putea dormi. Oricât de luxos ar fi fost apartamentul, acesta avea o problemă: aceea că păturile erau mult prea subțiri pentru vremea rece ce se instalase. Meredith se dădu jos din pat, dorind să mai pună pe ea un pulover, ținând că pijamalele nu erau suficiente pentru a o încălzi.
Înainte de a apuca să se îmbrace, fetei i se făcu sete, așa că ieși din cameră cu gândul de a-și lua un pahar cu apă de la bucătărie. Pentru a ajunge acolo, trebuia să treacă prin living. În momentul în care aceasta îl văzu pe Dominic dormind pe canapea, colțurile gurii i se ridicară involuntar lui Meredith, deoarece el era atât de liniștit.
Se atașate de Dominic mai mult decât ar fi vrut să recunoască. Își putea vedea viitorul alături de el, alături de Naty și alături de fiica ei, dacă ar fi găsit-o vreodată. Visul ei ar fi putut deveni realitate doar dacă ea ar fi renunțat la teama ei de a se apropia de el.
Dar acest lucru părea imposibil, după ceea ce trăise ea. Își jurase să nu se îndrăgostească vreodată de niciun bărbat, pentru a nu-i da șansa de a o răni. Doar că Dominic era diferit. El îi dăduse timp și spațiu și voia să îi câștige încrederea, fără a forța vreo apropiere între cei doi.
— Ce bine că dormi, spuse Meredith încet. Măcar acum îți pot spune ce simt pentru tine, fără să mă rușinez sau să mă gândesc că este prea devreme, pentru că oricum nu mă auzi.
Meredith făcu o pauză pentru a prinde curaj, apoi continuă.
— Te iubesc. Mai mult decât aș fi plănuit să o fac. Nu știu cum aș putea să îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine. Ești o persoană minunată iar eu nu te merit. Sper ca, într-o zi, să fiu capabilă să îți mărturisesc ceea ce simt și când nu vei dormi.
Meredith făcu un pas în spate, apoi se răsuci pe călcâie, dorind să meargă în bucătărie, pentru paharul cu apă.
Chiar atunci, Dominic deschise ochii. Nu dormise nici măcar pentru o secundă, ci se prefăcu adormit abia când auzi ușa de la camera lui Meredith deschizându-se.
Acesta avea două variante. Să se prefacă în continuare că doarme iar, astfel, Meredith nu s-ar fi simțit stânjenită de vorbele pe care le spusese, sau să meargă după ea și să o sărute.
În cele din urmă, acesta alese o cale de mijloc. Întinse mână după Meredith și o prinse de încheietură, apoi o trase spre el. Fata ateriză pe canapea, pe spate, iar Dominic, care se sprijinea într-un braț, era practic deasupra ei.
Inima lui Meredith bătea cu putere, neștiind ce avea de gând Dominic să facă. Fețele lor erau doar la câțiva centimetri distanță una de cealaltă iar Dominic, în loc să o sărute pe Meredith, o privea minunat de frumusețea ei.
— Nu dormeai? îl întrebă ea timidă.
Dominic, însă, îi ignoră întrebarea și își apropie fața mai mult de a ei. Meredith închise ochii, gândindu-se că acesta urma să fie primul ei sărut, dar îi deschise când simți buzele lui Dominic pe fruntea ei. Toți mușchii din corpul ei se relaxară iar ea nu mai era atât de încordată.
După ce o sărută, Dominic se așeză pe o parte și o trase pe Meredith mai aproape de el, aceasta stând cu spatele lipit de pieptul lui. Bărbatul își lăsă brațul peste trupul ei, pentru a fi sigur că nu va pleca de lângă el.
— Dominic, ce faci? Dacă ne va vedea Naty? spuse Meredith.
— Și eu te iubesc, Meredith. Și nu te voi lăsa niciodată să pleci de lângă mine, îi spuse el.
Acum, Meredith era convinsă că Dominic auzise tot ceea ce spusese ea. În mod normal, s-ar fi ridicat și ar fi plecat, însă acum, ceva nu o lăsa. Se simțea atât de protejată în brațele lui Dominic, încât nu îi mai păsa de nimic. Parcă toate traumele ei se risipiseră într-o secundă.
— Noapte bună, Meredith.
— Noapte bună, Dominic.