Au trecut 5 ore de când sunt legat de Azami și Yuzo, așa am și făcut cum a și zis maestra. Am stat și m-am uitat la ei. Eu nici în ruptul capului nu o sa fac acele antrenamente idioate. Eu nu așa am învățat și nici nu o voi face așa. Acum suntem aproape de intrarea in sat dar am trecut printr-o pădure mai micuța din apropiere. Cei 3 sensei spun că ar trebui sa ne plimbam mai mult și așa am ajuns aici.
- cât timp credeți că mai trebuie sa fim legați unul de altul? E foarte enervant!
- nici mie nu-mi convine dar mai ales lui Zen.
- urăsc asta.
- și eu urăsc să am rabdarea asta! Abia aștept să ne taie sfoara de la mâini ca nu mai pot.
- ce ai pățit?
- trebuie să merg la baie și cu voi doi după mine nu pot.
- oh doamne abia aștept să ne de-a drumul și nu mai pomeni de asta că-mi vine și mie.
- tăceți amândoi că mă enervati!
- nu doar noi vorbim!
- voi sunteți cei ce Urlați ca prostii!
- tu ești cea ce se plânge!
- terminați! Maestra ne-a legat ca sa ne înțelegem. Sau cel mult noi sa ne prefacem. Alt fel poate nu ne mai da drumul.
Ajungem in curtea căminului și ne așezăm toți trei pe o banca în tăcere, când de odată apare maestra ce pare foarte fericita.
- și cine vrea sa scape primul de sfoară?
- ce mai contează? Și așa voi fi legat de o viață groaznica mereu...
- eu vreau prim că nu mai pot!
- dai drumul cel puțin lui Yuzo te rog!
- dale drumul lor.
- pai.....va dau drumul la toți atunci. Se pare că ați început să vă înțelegeți^^
- asta doar pare.
- atunci va mai țin legați.
- nuuu
- te rooog nu
- dale drumul te rog!
- bune. Dar daca va mai certați iar va leg
- da cum zici cu dar-
- dane drumul!!!
Scoate foarfeca din buzunar și taie sfoara de la fiecare încheietura. Yuzo o ia la fuga cat îl țin picioarele spre baie iar Azami sta ne mișcată cu privirea in jos.
- ce ai pățit? De ce ești tristă?
- de ce te intere pe tine?
- eu doar eram curios.
- sunt inca supărată pe tine sa ști!
- dar eu ce am făcut?
- ști bine! Ursul ăla!
- ce e cu el?
- era să-l omori!
- nu e vine mea. Scuze. Yuzo e cel care la trezit și la făcut să ne urmărească....dar tot vina mea e....nu am vrut să-l rănesc dar trebuia să scăpăm de el.
- și. Ine știe dacă e mort!
- nu trebuie sa te gândești la asta. Nu mai pune suflet la ori ce. Așa k să fi rănită din ori ce!
- ce ști tu?
- știu mult mai multe de cat ști tu!
Yuzo se întoarce în fugă spre noi și se așează între noi doi.
- ce ai pățit?
- cum adică?
- ori ești ori pari fericit.
- așa și? Am scăpat de sfoară.
- mda.
Maestra vine înapoi la noi și se întoarce cu niste kunaiuri in mana.
- și.....știți ce urmează.
- nu! Te rog! Nu mai pot!
- ce?
- nu mai vreau antrenamente! Data trecuta am văzut la pământ.
- așa și trebuie daca vrei sa fi cel mai puternic sau sa fi cineva in viața. Și nu nu ne antrenam.
- atunci ce facem?
- foarte bine pusa întrebarea. Se pare că v-ați învățat că sunteți o echipa.
- nici de mai spânzură nu Iași numii echipa.
- vei realiza curând. Acum haideți după mine avem treabă.
- unde mergem?
- ca in fiecare seara vom merge în piata sa mâncăm. Iar după mergem la locul nostru de antrenament. Copii pleacă acum la masa deci să fiți gata.
- și îi vei învăța și pe ei ce mai învățat și pe mine?
- nu. Azi veți învăța să fiți mai uniți ajutanduva unul pe celalalt