Parfum De Toamnă

14. Din haita mea

~☆~

  Vocile cuplului certăreț de pe hol mă trezesc. De fapt, e bine, fiindcă am uitat să-mi activez alarma. Ei sunt cea mai bună alarmă în fiecare dimineață. Mă ridic cu greu din pat și merg la baie. În timp ce mă aranjez cei doi discută aprins pe hol, iar eu mă abțin să nu râd. Sunt amuzanți când se ceartă. Folosesc niște replici de care n-ai cum să nu râzi. Mă gândesc să-i întrerup tocmai când sunt gata, ca să nu-i opresc repede, deoarece chiar consider că sunt comici. Măcar îmi fac dimineața mai frumoasă, de fapt viața. E plăcut să-i am aici. Liniștea te întristează.

  - Tocmai acum te-ai trezit să-mi spui că ieșim în seara asta la brutăria lui Billy? Am o ședință azi, un proiect de prezentat, un investitor de abordat și nu știu când ajung acasă, se plânge Filip.

  - Minți, îi răspunde imediat Georgy.

  - De unde știi?

  - De fiecare dată când minți ți se măresc pupilele ochilor.

  - Imposibil. Fac așa la alte sentimente, dar nu știam că la minciuni. Nu văd. Mi se par la fel.

  O aud pe Georgy cum izbucnește într-un râs puternic.

  - Ce prostuț ești! Nu pot să cred că ai crezut. Nu pot să cred că ai luat telefonul să te uiți prin camera foto la pupile și nu pot să cred că mă minți ca să scapi. De ce mă minți?

  - Hai, iubito! De ce să ieșim iar când putem sta relaxați, uitându-ne la ce film vrei tu sau Emma?

  Emma nu vrea să se uite la filme. Vrea să mergem să ne vedem cu Billy. Îmi doresc foarte tare asta.

  - Două cuvinte, iubitul meu: plăcintă gratis; ba chiar de mere. N-am mai mâncat una de când îmi făcea bunica.

  - Atunci am să-ți iau una când mă ies de la muncă. Sau două, trei, patru, câte vrei.

  - Poți să-mi iei și zece, că tot nu e răspunsul meu. Trebuie să mergem. Emma sigur vrea să-l vadă pe Billy și vitrina aia cu bunătățuri vrea stomacul meu s-o vadă.

  - Mă omori. Încep să cred că tu mă iubești cu stomacul.

  Îmi pun mâinile la gură ca să-mi ascund râsul.

  - Cum de nu te-am mâncat până acum dacă ar fi așa?

  - Îmi mănânci din viață în fiecare zi.

  - Și tot nu mă satur. Îți promit că ne vom uita mâine seară la film. Poți alege tu ce film vrei.

- De ce nu o lăsăm doar pe Emma să se ducă? Sigur i-ar plăcea să stea singură cu Billy, iar noi doi rămânem acasă, doar noi doi...

  Oh, nu! Nu la mine în casă. Nu faceți prostii pe aici. Parcă îl văd cum se apropie încet de ea, ca după să o sărute.

  - Fără plăcintă de mere gratis... Nici vorbă.

  - Dar...

  - Va fi mult mai distractiv. Așa că să nu te aud.

  - Poate dacă mă dau mai mult pe lângă Billy primești mai multă mâncare gratis, strig către ei și deschid ușa, pregătită pentru o zi de liceu.