Ma uit la Josh cu ochii mari, plini de uimire si groaza. Daca a fost ranita iar? Sau...ucisa?

-Cand a disparut?
Imi pun mainile pe tample si incep sa le masez in sens circular, cu cate doua degete.

-Nu stim. Nu a vazut-o nimeni de aseara.

-Aha, spun ganditoare.

Ultima oara am vazut-o eu. Unde o fi? Mai mult ca sigur e speriata de moarte.

-OK. Si de ce nu a venit doar o persoana sa ma informeze?

-Cineva ne-a spus ca tu ai fost cu ea ultima oara.

Eu incuviintez si incep sa rad amar. Cat de fraieri sunt de nu s-au gandit ca din moment ce cateva persoane au stiut ca eu am fost cu ea, ei au vazut-o ultima oara? Patetic. Trebuie sa aflu cine sunt. Sigur ei i-au facut ceva si s-au gandit sa dea vina pe fata noua.

-Ce e amuzant?

-Nimic, poate doar faptul ca azi-noapte, la miezul noptii, nu era nimeni afara ca sa ma vada cu ea. Mai ales nu la douazeci de minute de aici. Cine v-a spus ca a fost cu mine?

-Nu conteaza. Ideea e ca...ei cred ca tu ai cumva legatura cu disparitia ei.

Iar voi credeti, pentru ca sunteti niste castori fara minte.

Oh, gata, de ajuns. Numai draguta nu mai sunt.

-Si voi ii credeti, nu? Vine o necunoscuta care pare nebuna si gata, ea e vinovata? urlu de rasuna in toata casa. Ei bine va anunt ca nu sunt nebuna si ca ultima oara am stat cu Cindy, pentru ca am gasit-o ranita, legata de un brad! tip cu ochii plini de manie. Am ajutat-o. I-am curatat ranile. Apoi i-am zis noapte buna si gata. Cum aveti tupeul sa veniti sa ma acuzati de asa ceva? zic infigandu-mi si mai tare unghiile in palma.

-Hei, stai calma. Nu te acuzam de nimic, incearca baiatul sa ma linisteasca.

Ma uit in ochii lui, incercand fara sa vreau sa vad emotiile din interiorul sau. Pare confuz si ingrijorat, ceea ce e putin ciudat.

Imi desfac pumnul si ma uit in palma, scotand un tipat de uimire. Toata palma mea este manjita de sange. Nu am realizat ca m-am enervat atat de tare, incat sa fac asa ceva. Nu mi s-a mai intamplat vreodata.

-Ce e? intreaba satenul.

-Nimic, raspund repede, punanu-mi mana in spate. Nu am nicio legatura cu disparitia ei si va rog sa plecati naiba de aici si sa ma lasati in pace! tip nervoasa iar. O sa ma schimb si daca nu ma mai acuzati poate va voi ajuta si eu cat pot, le zic si le inchid usa in fata cu putere.

Ma duc la baie si imi curat palma de sange, apoi o bandajez. Imi fac un dus rapid si rutina zilnica, apoi ies din baie. Ma imbrac cu o pereche de pantaloni scurti deschisi de blug, un tricou alb mulat si putin decoltat. Imi pun o camasa bleu din bumbac pe mine fara sa o inchid si imi ridic manecile pana la coate. Imi fac un coc in varful capului, ma dau cu rimel si gloss, ma incalt cu niste conversi albastri, imi bag telefonul in buzunarul pantalonilor si ies grabita din camera. Bineinteles ca, fiind o tipa asa desteapta, bandajele mi s-au udat, asa ca a trebuit sa le inlocuiesc.

Cineva a facut-o pe Hyacinth sa dispara, nu a disparut singura. Cu alte cuvinte, a fost rapita. Sunt sigura de acest lucru si o voi dovedi. Ea nu ar pleca de una singura din tabara, pentru ca e cert ca i-ar fi frica. Trebuie sa fie dupa un copac sau ceva...Sau in padure. Probabil e un fel de farsa proasta.

Cobor grabita scarile si ajung la parter. Vad gasca adunata in jurul insulei bucatariei asa ca ma apropii si eu.

-Neata, le zic si toti isi ridica privirile la mine.

Tabăra Pry HillsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum