Concepte

Momente

Sunt momente în care avem un gol în stomac și ne cuprinde un sentiment ciudat, în care simțim cum mâinile noastre sunt neputincioase și deodată nu mai este nimic de spus sau de făcut pentru că vremea în care am fi putut face ceva s-a dus, iar noi am fost prea absorbiți de propria persoană ca să vedem ce ne înconjoară.

Sunt alte momente când pierdem controlul și este greu să ne mai vedem pe noi înșine oglindiți cu în sufletul nostru, pentru că dedicăm mai mult decât avem celor din jur, iar noi suntem doar o mare, o mare a cărei adâncime este doar un abis, nimic mai mult, pentru că restul oamenilor nu ne lasă să ajungem la fund ca să descoperim ce ne așteptă acolo.

Alte momente de pauză ne fac să ne simțim pierduți, ca și când ne cufundăm în gândurile noastre și nu mai putem să ne redescoperim așa cum o făceam cu ani în urmă, când aveam un loc bine stabilit în societate, acela de elev, student, de angajat. Grupurile cu care obișnuiam să ne petrecem timpul s-au maturizat, și-au luat responsabilități, nu te mai pot ajuta în căutatrea ta. Ești doar tu și cu tine, nimic mai mult. O ciclicitate de gânduri din care pare să nu ai scăpare și totuși în abisul acela poate apărea mereu o sclipire, ce vine din pasiuni, din gândurile pozitive sau din marea de vise pe care obișnuiai să le ai.

Sunt puține momente când chiar trăim, când ne bem cafeaua dimineața și apreciem ce avem și unde suntem, sunt una dintre persoanele care uită des să fie mulțumită, uit să mă uit la cer să admir norii în zilele săptămânii pentru că rutina mea de dinainte de birou nu cuprinde asta. Puține sunt momentele în care te uiți la persoana iubită și îi spui din tot sufletul că o iubești, pentru că în vocabularul tău zilnic au intrat cuvintele „te iubesc" sau „și eu" ca un reflex al creierului, nu al inimii. Momentele când îți suni cel mai bun prieten înapoi nu ca să îl asculți și să îl ajuți, ci ca să ai companie în drumul spre casă.

Sunt unele dăți în care uiți ce este iubirea și te gândești să o vinzi pe pofta trupească, pentru că scenariile interzise îți cresc adrenalina și te scot din rutină. Sângele îți pulsează mai repede prin vene și deodată o ceață se așterne peste gândurile raționale. Astfel aduci fericirea zilnică la un sfârșit pentru câteva clipe în care lași trupul să îți ghideze acțiunile.

Sunt dăți în care îți vine să renunți, și mie îmi vine, pentru că nu pari să te încadrezi în standardele impuse, pare că oricât ai da din ceea ce ai și din ceea ce înveți celor din jur, dar nimic nu e de ajuns, mulțumirea și aprecierea ne mai existând într-o lume cu adevărat superficială care așteaptă să i se ofere nu să și dea înapoi.

Dar să nu uităm de momentele în care ești tu. Momentele în care îți vine să urlii, în care îți vine să explodezi, în care nimic nu mai contează. Ești tu, mai mulțumit ca niciodată de ceea ce ești, de ceea ce ai făcut și de momentele pe care le-ai creat și tragi aer în piept și doar „ești". Iubești uitându-te la persoana dragă, vorbești din suflet, fără vreo barietă, ajuți fără a mai aștepta ceva în schimb și te descoperi din nou fără a mai avea nevoie de vreun ajutor.

Sunt mii de alte momente când nu știm să echilibrăm balanța și vântul pare că ne pierde gândurile sau în care este totul așa cum am plănuit să fie. Tot ceea ce contează în toate momentele astea este să știi cine ești și să nu uiți asta.

#justbeyourself