Young God (RO) (În Curs De Verificare)

Capitolul 1- Întâlnirea oarbă

Te întrebai dacă te-a lăsat baltă.

Mina's Dinner era aglomerat, plină de studenți și cetățeni, dar astăzi era aproape pustiu: doar tu, doi studenți învățând în cealaltă parte a restaurantului, și un om în vârstă care citea aparent un ziar cu susul în jos într-un colț. O chelneriță stătea singură, punea paharele de milkshake în spatele tejghelei.

Afară ploua cu găleata, picăturile sunând ca niște degete nerăbdătoare care apăsau pe fereastra de lângă tine. În timp ce te uitai pe fereastră, ai văzut un băiat cu o bicicletă ruginită, așteptând să treacă strada. Yang Jeongin, ai recunoscut, băiatul cu livrări. Un Walkman argintiu era în buzunarul din spate, cu buzele lui care fredona cuvinte dintr-o melodie, cu un fir de păr blond care se lipea de spatele hanoracului. El zâmbea, în ciuda faptului că ploua cu găleata, și probabil a făcut livrări de la 6 dimineața. Yang Jeongin zâmbea mereu.

Lumina de la semafor s-a schimbat în roșu, traficul s-a oprit și băiatul cu livrări a mers pe cealaltă parte a străzii.

Întorcându-ți atenția spre scaunul gol din fața ta, ai oftat.

Întalnirea ta a întârziat treizeci de minute.

Mintea ta mergea prin toate posibilitățile pe care aveai de gând să-i spui lui Felix când îl vei vedea; cum ai să-i explici că întâlnirea ta oarbă te-a lăsat baltă pe care o aranjase pentru tine.

—Știi cum mă cheamă? Matchmakerul din Miroh Heights.

Ai gemut când cel mai bun prieten și-a ridicat o sprânceană. Lui Felix îi place să se joace de-a cupidonul. În calitate de fotograful școlii și un important jurnalist, el a fost cel care a venit cu secțiunea "Cupluri drăguțe" din ziarul din campus, fotografii și fotografii în perechi, de cele mai multe ori pe care el le-a făcut. Totuși, nu ai crezut niciodată că... munca lui... se va extinde la tine.

A trecut ceva timp de când ai auzit de noțiunea dragostei. Ai avut partea ta corectă de zdrobiri și relații nerecuplate care nu au avut sfârșite atât de plăcute, astfel din momentul în care te-ai înscris la facultate și volumul de muncă ți-a ocupat majoritatea timpului, ai lăsat dragostea în spate. Ai tot spus că persoana potrivită va veni la momentul potrivit, dar Felix pare să aibă alte ideei.

—Să vedem... Hyojong? Ah, nu, am uitat, el e luat de acea senioară drăguță. Nenorocit norocos, a oftat. Sau... Seungcheol? Nah, nu prea pare genul tău. Ah, a pocnit din degete, făcândute să tresari. Știu!

—Felix, pentru ultima oară, nu am nevoie de un iubit acum.

—Doar o întâlnire? Te rog?

Băiatul blond din ultima fotografie avea o privire răutăcioasă în ochii lui vizibili chiar și în camera întunecată.

—Cunosc un tip grozav, ocupat cu științele sănătății și tot. Voi doi sunteți practic unul pentru celălalt.

—Mă ocup cu psihologia, 'Lix. Nu știu, tu știi că nu sunt bună la întâlniri oarbe, ai văzut fața de cățeluș a lui Felix și ai oftat în înfrângere. Ok! Ok. Care e numele lui, atunci?

Jurnalistul școlii a aruncat un rânjet nespus.

—Han Jisung.

Han Jisung.

El a fost motivul pe care tu erai aici, erai într-un restaurant aproape gol într-o duminică după-amiază ploioasă, așteptând să apară întâlnirea ta în timp ce un teanc de lucrări de psihologie te aștepta înapoi acasă.

Poate nu a putut să vină, ai spus, ploua cu găleata afară. Poate era mai bine să îți pierzi speranțele și să te duci înapoi. Mușcându-ți buza, ți-ai scos telefonul apăsând pe contactul lui Jisung (prin amabilitatea lui Felix) și tastând.