Fantoma lui Jungkook

Prefata

Întunericul s-a lăsat peste un orăsel mic, la câteva mile de Coreea. Fiecare uşă era încuiată, luminile stinse. Singurele surse de lumină erau lămpile stradale care iluminau străzile goale, dar umede, de ploaia de seara. Intr-una din case, familia Jeon dormea. Tatăl care lucra la fabrica de lângă oraș, mama care lucra la magazinul local si fiul lor de douăzeci de ani, care din când in când îşi ajuta tatăl la fabrică. Erau o familie obișnuita de rând, nu erau bogati si nu erau săraci, dar fericiţi. Ceea ce s-a intamplat in această noapte a șocat întreaga Coreea.

Un zgomot ciudat care se auzea de la primul etaj l-a trezit pe Jungkook. La început a crezut ca ceva ar fi căzut pe podea, dar apoi când l-a auzit din nou,a început să gândească din nou la ce ar putea fi. Aceştia nu sunt parintii lui, nu? Se ridicase din pat si se uită pe fereastra usei. Era întuneric aşa ca nu erau parintii lui. Pe jumătate curios si speriat, Jungkook s-a ridicat din pat si a parăsit incet dormitorul. Picioarele il conduseră pe scări, iar apoi auzi voci. Aparţineau unor bărbaţi si pareau sa vina in sufragerie. Tipul care stătea la capătul scărilor a încremenit o clipă, intrebandu-se daca sa verifice sau nu. Dar nu a avut timp sa decida ce sa facă, auzind paşi care se apropiau de el. In panică, a traversat coridorul si s-a ascuns într-un dulap plin cu diferite jachete si paltoane:
-Ai auzit asta, Namjoon? - a spus unul dintre bărbaţii din apropiere - Cred ca cineva este aici!
-Păi, atunci găsește-l - spuse celălat bărbat.
Vocea lui era groasă, plină de mânie si asta a facut ca inima lui Jungkook sa bată mai repede. Tipul a auzit scârţâitul podelei aplecându-se sub picioarele cuiva. Un bărbat este atât de aproape încât fiul a crezut că îi va auzi respiraţia. Tipul s-a indreptat spre uşă:
-Cred... - a început sa vorbească bărbatul care stătea chiar in dreptul uşii, apoi ea s-a deschis - L-am găsit!
Pe faţă i-a apărut un zâmbet rău iar in mâinele lui ţinea o armă - Bine, bine, e bine... Nu e asa, Jung? Jungkook, nu?
-Trebuie sa plecaţi - spuse Jungkook.
Apoi l-a apucat pe bărbat de mâna in care ţinea arma si l-a lovit cu cealalta mână. Gemu si-si trecu mâna peste nas.
-Eşti un puşti! - a spus el si i-a dat lui Jungkook o lovitură in cap - Namjoon, tipul este gata!
-Grozav - a spus bărbatul, apărând in spatele lui Jin. - De ce nu te duci si sa-i aduci părinţii pentru a reuni familia? - Namjoon rânji si primi un scurt semn din partea lui Jin, care si-a lasat imediat partenerul cu băiatul .
Jungkook s-a trezit din senzaţia de înec. Hainele îi erau ude, iar piele ii era rece ca gheata. Vroia sa tuşească, dar gura ii era plină de zdrenţe. Când a clipit, primul lucru pe care l-a văzut, l-a făcut sa urle. Dar nu a putut. Înaintea lui erau părinţii îngenuncheaţi cu gura legată si lacrimi pe obraji.
-Buna seara, lenesilor! - a spus Jin batjocoritor si crud - Nu am putea începe o întâlnire de familie fără tine! - si-a luat cuţitul din centură si s-a dus la mama lui Jungkook. -Esti gata? - a spus el cu un rânjet.
S-a ghemuit sa fie la acelaşi nivel cu ea si a arătat capătul ascuţit spre coaste. Tremura, dar dincolo de asta, trupul ei era paralizat de frica. Apoi Jin a început sa apese încet cuţitul. Ea a strigat de durere si lacrimile au început sa curgă pe obrajii palizi. Jungkook a vrut sa facă ceva, dar
s-a simţit slăbit si ameţit, apoi si-a dat seama ca mâinele lui erau legate la spate. Singurul lucru pe care il putea face era sa ţipe si sa-şi privească mama. Namjoon râse violent si apropiindu-se de mama lui, o privi cu un zâmbet neplăcut.
S-a aplecat si a coborât cuţitul la mâna încercând să-i taie pielea. A făcut din nou acelaşi lucru înainte de a o lovi cu cutitul in burtă. Jungkook a auzit protestele tatălui sau in timp ce mama sa se prăbuşea la pământ, sângerând încet. Ochii i se intunecara in timp ce privea moartea mamei sale. Lacrimile ardeau obrajii reci, in timp ce își îndrepta privirea spre tatăl său . O gemere îndurerată a scăpat din buzele lui când şi-a văzut soţia moartă, gemetul a devenit mai tare iar acest lucru a enervat cei doi bărbaţi. Jin scoase un cuţit si s-a îndreptat spre tatăl lui Jungkook. Apoi a început sa-l loveasca in cap.Jungkook a numărat fiecare lovitură. S-a oprit la 19.Nouăsprezece răni in cap. De fiecare dată cand cuţitul intra in contact cu capul tatălui, se simtea ca un cuţit care trece prin inima lui Kook. Râsul lui Jin se răsună prin întreaga casa si in cele din urma, acei doi bărbaţi s-au îndreptat spre Jungkook. El stia ce se va întâmpla. Stia ca va muri.Simtea ceva ascuţit la gât iar noul val de lacrimi apăru din ochii căprui. Să se termine totul mai repede, se gândi el.
-Uite, Namjoon... - spuse Jin si puse cuţitul pe obrazul lui Jungkook - Baby plânge!
-Ei bine, întreaga lume ar trebui sa ştie cât de slab este cu adevărat fiul lui Jeon - l-a împins pe Jin din drum si i-a pus cuţitul lui Jungkook pe faţă. Apasă cuţitul, lăsând o tăietură sângeroasa pe obraz.
-Acum toată lumea va vedea cât de slab esti! - a spus Namjoon cu un rânjet - Dar, desigur, dupa ce vor găsi cadavrul tău...
Barbatii l-au înconjurat pe Jungkook.
-Poate îţi tăiem ochii frumosi? - spuse Namjoon si-i readuse cuţitul la faţa lui Kook.
-Îmi place aceasta idee - a spus Jin si i-a aruncat lui Namjoon un zâmbet crud - Nu are nevoie de ei ca să plângă, lacrimile lui nu înceteaza sa curgă!
Cu aceste cuvinte Namjoon a început să-i taie ochii lui Jungkook împreună cu pleoapele. Fără ochi, Jungkook a simţit câteva lovituri de cuţit in burta. Corpul lui devenea din ce in ce mai slab, vărsând sânge . După multe lovituri care i-au străpuns corpul, el cade la podea si da o ultimă respiraţie.

În dimineaţa următoare, familia Jeon a fost găsită. Părinţii erau in sufragerie, iar fiul lor, atârnat de tavan, era in subsol. Ucigaşii au şocat nu numai localnicii, ci intrega țară. Timp de doua luni, poliţiştii au încercat sa găsească faptuitorii, dar nu au putut. Martorul spune ca a vazut doi bărbaţi ieşind din casa, dar se pare ca aceştia doi au dispărut. Fără progres in investigaţii, politia a închis cazul.

***

Casa familiei Jeon era ascunsă in spatele unui gard inalt, iar iedera a crescut de-a lungul zidului. De mulţi ani casa era goală. Unii care au fost in casa sustin ca este blestemată. Fiul vechii familii care a trăit aici a apărut si a speriat oamenii care au intrat adânc in ea. Dupa aceea, toţi au început sa ocolească casa. Asta a fost desigur, dar inainte ca familia Manoban sa se fi mutat cu câteva săptămâni înainte de a 13-a aniversare a asasinatului familiei Jeon. Iarba a fost tăiata. Iederă a fost scoasă din pereţi, un bărbat si o femeie cu o fiica de 20 de ani, care nu știau istoria casei, care s-a transformat intr-o poveste fantomatică. O groaza simpla, uitată de intreaga ţara, numai localnicii își aminteau de istoria familiei Jeon.