C A P I T O L U L 17

2.7K 201 55
                                    


Liniștea plăcută în care mă cufundasem de câteva ore bune fusese distrusă de câteva notificări succesive și insuportabil de zgomotoase. Îl simțisem pe Valentino mișcându-se lângă mine, fapt ce mă făcea să cred că îl deranjasem. Cine naiba mă căuta la ora asta?

Ținând cont de faptul că brunetul mă ținea strâns în brațele lui, mi-am întins mâna spre noptieră și am apucat telefonul strâns între degete. Vederea mea era complet în ceață, însă am reușit să disting că nu era trecut de ora două dimineața. Mă gândeam că ora indica cel puțin patru-cinci, probabil adormisem prea adânc în brațele mexicanului.

Care a fost înțelegerea noastră, domnișoară?

Mesajul pe care îl citisem era de la nimeni altcineva decât Manuel. Îmi luase puțin să mă gândesc dacă îi promisesem ceva, însă nu-mi aminteam să fi acceptat ceva.

Cred că e cazul să suporți consecințele și să îi spun mamei tale unde ai dispărut așa din senin. E foarte îngrijorată în legătură cu tine, apropo.

Să îi spun ca fata ei e acum, cel mai probabil, în patul șmecherașului din cartier? Hm??

Citeam iritată fiecare mesaj de la el și mă gândeam serios dacă omul ăsta mai avea timp de vorbit cu mama sau se gândea la cum să mă prindă cu mâța în sac pentru a mă șantaja. Devenea din ce în ce mai ciudat.

În fine, înțelegerea noastră cade. O să îi spun mamei tale.

Mesajul acesta fusese cel care mă trezise din somn, oare mai aveam timp să îi scriu mamei că sunt la Valentino? Nu strica să încerc.

Mamă, am rămas peste noapte la Valentino. Nu te îngrijora, sunt bine.

I-am trimis mesajul în grabă după care am așezat telefonul înapoi pe noptieră, brunetul se tot foia lângă mine și cred că îl trezisem.

Rahat. În ce belele intram din nou din cauza lui Manuel. Oare era bine să îl iau pe Valentino pentru a vorbi cu mama despre relația noastră sau ce era ea? Oricum Valentino îi spăla creierii continuu, nu avea să ne înțeleagă. Pe mine și mai puțin decât l-ar crede pe Valentino.

Mi-am așezat mâna peste degetele lui Valentino care erau așezate la rândul lor pe abdomenul meu ușor dezgolit. Simțise imediat ce îi atinsesem mâna și mă trase și mai aproape de el. La naiba, îmi era atât de cald și nu mă puteam dezlipi deloc de el, mi-am scos un picior de sub plapumă și senzația de răcoare fusese atât de plăcută până mi s-a făcut frig.

Nici nu am apucat să închid ochii bine și telefonul meu vibrase din nou, ce naiba mai era de data asta?! Nici nu m-am mai deranjat să răspund, brunetul mormăise deranjat în spatele meu și deja începeam să mă simt prost pentru că nu-l lăsam să se odihnească.

Câteva minute mai târziu brunetul plecase la baie, iar eu mă repezisem din nou asupra telefonului. Aveam mesaje și de la mama și de la Manuel.

Avem de discutat serios dimineață, te rog să ajungi acasă mai devreme de opt.

Îi citisem mesajul cu sufletul la gură și respirasem ușurată că nu era mai supărată decât atât. Putea să fie și mai rău.

Scapă de Manuel, te rog. Voi fi acasă mai devreme de opt, promit. Îmi pare rău pentru faptul că te-am făcut să te îngrijorezi aiurea.

Latino LoverUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum