My evil mafia husband // P. JM. FF //

Cap. 18

*După 2 luni*

Viața mea a devenit din ce în ce mai mizerabilă. Jimin e o persoană bipolară, mă jur. Vine, îmi dă ordine și se ia de mine, apoi, când mă vede că cedez nervos și plâng, vine și se comportă drăguț cu mine. Nu îl mai suport. Vreau să scap de aici. Până la urmă, ce vrea el de la mine, de ce mă ține aici? O are pe Lya, care îl iubește cu adevărat.

Stăteam acum în camera mea, pe pat, uitându-mă la televizor, când vocea nenorocitului se face auzită:

Jimin:- Fă-ți bagajele, mâine ne mutăm în noua mea casă.

Am rămas mută. Oare de ce trebuie să ne mutăm în altă casă?!

Jimin:- Ești surdă?! spune acesta pe un ton nervos

Y/N:- Nu, b-bine, mi le f-fac.

Ah, de ce dracu m-am bâlbâit. Eu nu eram așa înainte. Nu îmi era frică de el ca și acum. Nu știu ce am. El e de vină, m-a traumatizat în aceste 2 luni, comportându-se cu mine de parcă aș fi un obiect, în care să dea, să-l jignească și multe altele. Zici că e psihopat. Mai bine tac și îmi fac bagajele.

* Time skip. A doua zi*

După cum a spus, eu, Jimin și Lya, ne-am mutat în casa lui cea nouă. Nimic neobișnuit pentru mine, am început să-mi fac treaba, adică să pregătesc cina. Da, deja a trecut o zi în casa asta, iar eu deja mă simt ciudat, nu-mi place aici. Mi-e atât de dor de Jesy și de mama!Oare ce mai fac? Sper că sunt bine.

Sunt întreruptă brusc din gândurile mele, auzind cum cineva se ceartă. Desigur, erau Jimin și Lya. Am decis să merg până la ușa camerei lor și să trag puțin cu urechea la ce spun.

Lya:- Jimin, nu o poți ține aici, nu e prizoniera ta!

Jimin:- Nu, este obsesia mea! Pot face ce vreau eu cu ea, iar tu nu poți să-mi comanzi mie ce să fac!

Lya:- Ok, Jimin, știu că ați fost împreună, dar a divorțat de tine, nu mai sunteți împre-

Lya nici nu apucă să termine ce are de spus, că Jimin își înfige degetele în gâtul ei, strângând cu putere.

Jimin:- Să nu mai spui asta niciodată! Nu contează, este strict problema mea și a ei!

Parcă se putea citi furia din ochii lui Jimin. Strânsoarea sa aproape o sufoca pe biata Lya, așa că nu stau mult pe gânduri și mă îndrept spre ei, strigând cât pot de tare:

Y/N:- Jimin, oprește-te!!!

Am eliberat-o pe Lya din strânsoarea monstrului, i-am luat mâinile și mi le-am pus mie în gât.

Y/N:- Dacă vrei să scapi pe cineva de această lume, atunci, scapă-mă pe mine, nu vreau să mai trăiesc cu un monstru!

Jimin doar și-a afișat rânjetul, ba chiar mai că începea să chicotească drăcește. A început ușor să-mi mângăie obrazul, dând o șuviță din părul meu după ureche, și privindu-mă în ochi.

Jimin:- Oh, babygirl, nu vei scăpa de acest monstru prea ușor, și te asigur că nici pe lumea cealaltă nu vei scăpa de mine. Sunt în umbra ta mereu, îți pot simți frica, îți pot simți respirația, care mai că ți se taie... și...

S-a apropiat mai mult de mine, îndreptându-se spre urechea mea, șoptindu-mi:

Jimin:-......mai ales îți simt bătăile incontrolabile ale inimii.

Ochii mei s-au făcut cât cepele, nu știu de ce, e o reacție involuntară. Am un sentiment ciudat când sunt în preajma lui, și nu îl pot descrie. Mă simt speriată într-un fel, dar îmi și place.