M-am intors in Iad...

67 2 3
                                    

Toata noaptea am stat in pat si m-am holbat la tavan. Ma tot intrebam daca Dimitrie ma vede doar ca pe un copil rasfatat. Nu doream sa merg la scoala. O uram.

- Buna dimineata, princess...spuse Dimitrie destul de plictisit atunci cand intra la mine in camera.

- Neata....(Stai tocmai mi-a spus princess)

- Ar trebui sa pleci la scoala. Ai sa intarzii...

- Bine..bine. Iesi. Vreau sa ma schimb.

Dupa ca a iesit din camera, m-am schimbat si am sarit pe geam.

Ajunsa la scoala, profesoara m-a prezentat in fata clasei si m-am asezat in ultima banca ca sa-i pot observa pe toti.

La toate orele am dat toate raspunsurile corecte, dar nu cred eram prea apreciata de colegi. Cum s-a sunat de pauza am aflat de ce:

- Te crezi desteapta, dar nu esti decat o idioata!!! striga cea mai enervanta persoana. Din pacate ea nu stia ca sunt un demon....

- Te dai mare si bati oamenii doar pentru ca nu esti in stare sa-ti rezolvi problemele...

- Eu nu am probleme!

- Toti avem. Tie iti e frica sa nu ramai singura din cauza ca mama ta sa recasatorit si te neglizeaza total.

- Eu...eu...

A plecat si a inceput sa planga...Amuzant. Era amuzant. Apoi mi-a venit ideea cea mare. Mie nu-mi place scoala, asa ca ce-ar fi sa-i ucid pe toti...Ochii mi-au devenit mai rosii ca de obicei si dintr-o data toti au inceput sa ia lucruri ascutite si sa se ucida intre ei. Din nou era amuzant pana cand Dimitrie a fost sunat de director sa vina sa ma ia de urgenta acasa. Nu au durat nici 10 minute caci acum eram acasa iar Dimitrie a inceput:

- Ce-a fost in capul tau?!?!

- Dar, ce-am facut?

- Termina cu comportamentul asta!

- Asculta aici! M-am saturat, de cand am venit ma tratezi ca pe un copil!

Am fugit in camera mea si m-am aruncat in pat. Dupa 30 de minute a intrat Dimitrie si m-a luat in brate sarutandu-mi fruntea. Am rosit putin...mai mult...

- Imi pare rau...

- Nu conteaza...

- Ba da! Doar ca sunt atat de protector pentru ca mi-e frica sa nu te pierd...

- Ce?

- Ce ai auzit. Daca nu ai auzit imi pare rau, nu o voi mai repeta.

- Ok...Scuze acceptate.

- Ma bucur.

Ma luase din nou in brate si de data asta ma tinea asa cum isi tine o mama copilul...Am adormit in bratele lui.

M-am trezit in mijlocul noptii si am coborat la parter, in bucatarie. Nu era nimeni acolo si luminile erau stinse asa ca am urcat la etaj in camera mea si am pornit televizorul.

Lumea de dincoloWhere stories live. Discover now