Capitolul 12 - Neîncredere

13 1 0
                                    

-Stai puțin....cum adică sunt în viață? A trecut atâta timp...
Octavio și Alejo se privesc în ochi minute în șir, timp în care în mintea lui Octavio se dă o adevărată luptă:
" Ce să fac? Ce să-i spun acum? Dacă îi spun adevărul oare o să se supere pe mine? Fir-ar să fie... Fie ce o fi, o să-i spun"
- Vreau să te calmezi și să mă asculți!
Când Marippossa a fost sechestrată de Christian, știi foarte bine că a cerut libertatea sa în schimbul ei. Conform cererii sale Andres a călătorit la Valencia ca să o ia pe Mari însă el le-a întins o capcană și ia sechestrat pe amândoi. Voia să îi omoare și apoi să se sinucidă dar până la urmă doar el a terminat mort.
- Adică...Andres și Marippossa l-au omorât pe Christian....și tu i-ai ajutat să fugă???
- Nu, nu....Ascultă-mă! Christian a scos un pistol și l-a îndreptat spre Marippossa iar Andres la prins de mână și a încercat să îi ia arma...în lupta lor pistolul s-a descărcat iar Christian a fost rănit.
-Tu cum i-ai găsit ?
- Am plecat la Valencia cu câteva ore înaintea lui Andres. Dar înainte să plec i-am pus un pix cu microcip în buzunar.  Cu ajutorul lui am reușit să îi localizez.
-De ce ai făcut asta?
- Nu știu....cred că tot timpul am știut că Christian minte și că nu o va da pe Marippossa.
-Deci, să înțeleg că tu știai de la început că Mari și Andres sunt bine și mai ales că Christian era mort.... De ce nu ai spus nimic? Au fost căutați luni la rând...
- Nu știam că Christian a murit până nu a fost găsit. Și oricum nu puteam să spun. Ei nu se pot întoarce....nu încă! Ar putea fi acuzați de moartea lui Christian și...
-Octavio, noi am fi înțeles....crede-mă! Nu am fi făcut nimic împotriva lor.
-Dar Leon...
-Crezi că el ar fi în stare să o bage pe Mari la închisoare? Serios, chiar crezi asta?
- Nu e vorba de asta. Dar ar fi căutat-o și...
-Și ce? Probabil s-ar fi împăcat și ar fi fost fericiți în loc să-și piardă timpul cu proasta asta de Sandoval.
-Crede-mă că și eu îmi doresc la fel dar nu-i putem spune nimic.  Marippossa are amnezie, nu-și amintește decât de Andres. Apariția lui Leon i-ar face rău...
-Atât de grav e?
-Este foarte vulnerabilă din punct de vedere emoțional....ar fi un șoc prea puternic și ar putea rămâne cu amnezie pe viață, sau, mai rău, ar putea să o ia razna.
-Unde sunt?
-Los Angeles, California.
- Cum i-ai scos din țară? Comisarul a făcut cercetări și nu figurează pe nici o listă de plecări.
- Cu alte identități....numele lor acum sunt Sofia Montenegro și Arturo Santana.
-Wow....pare o poveste ruptă din filme.
-Da...
-Și, ce o să faci când o să trebuiască să se întoarcă? Cum o să-i explici asta lui Leon?
-Exact cum ți-am explicat și ție.
-Crezi că o să te ierte vreodată?
-Sper că da...
-Dar dacă cazul nu o să fie închis? Ești conștient de faptul că ai putea fi acuzat de complicitate?
-O să fac tot ce pot să fie închis cât mai curând, de asta să fii sigur!
-Ai face bine pentru că ce mi-ai povestit mă compromite și pe mine...acum suntem doi. Și să ne rugăm ca Leon să ne ierte când o să afle adevărul.

- Am foarte foarte multe emoții Santi, de parcă ar fi prima dată când urc pe scenă.
-Poate pentru că îi dedici concertul ăsta surorii tale....dar stai liniștită, sunt cu tine și totul va ieși bine. 
Publicul e destul de neliniștit și îndată ce aceștia urcă pe scenă încep ropote de aplauze puternice și strigăte de încurajare.

Arturo a rămas să lucreze până târziu motiv pentru care Sofia este singură acasă. Timpul trece parcă dureros de greu iar aceasta, neavând ce altceva să facă, se așează în fața televizorului și începe să schimbe canalele la întâmplare, fără a ști ce caută sau ce ar vrea să vadă. Atenția îi este captată într-un final de difuzarea unui concert live ce avea loc în Zaragossa, Spania.

- Anna, Anna, Anna, Anna...
Publicul pare înebunit de apariția artistei și continuă să strige numele acesteia de parcă dacă s-ar opri aceasta ar dispărea.
-Vă mulțumesc că sunteți alături de mine într-un număr atât de mare, la fel ca de fiecare dată și vă mulțumesc pentru susținerea și aprecierea voastră. Vreau să spun că dedic acest concert, în special, surorii mele, Marippossa Valdez, care e dispărută de mai bine de un an și sper din tot sufletul că mă vede în acest moment. Mari, dacă vezi asta, întoarce-te acasă. Am nevoie de tine!

Nebuni amândoi, Volumul 1: VisulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum