Cap. 17 Abigail

28 2 0
                                    

       Sa ma duc sau nu? Cred ca mai bine ma rămân, se vede că-mi duce dorul doar ca, nu pot. Tocmai ce mi-a spus cele mai rele cuvinte pe care le-a avut  și acum îmi cere sa ma duc cu el. Nu, o sa rămân.

      - Doar pentru ca te-am iertat asta nu înseamnă că vin cu tine. Este o diferență între a iubi pe cineva și a ierta. O sa rămân câteva zile și după... Nu știu, ori ma întorc ori ma duc la Daniel. Sincer e fratele meu și vreau sa recuperez timpul pierdut. ma doare inima sa spun toate astea dar trebuie.

     - Aby, te las sa te gândești dar te rog, nu ma părăsi. O să... O să-ți las timp de gândire. Sa nu uiți ca te iubesc. și pleacă.

     - Ahhh! urlu și arunc cu perna în biroul din fața mea.

      - Ești bine? intră Shelley im cameră.

      - Da, sunt, cred. Shelley, omul ăsta m-a înșelat, mi-a spulberat sentimentele dar eu tot îl iubesc și l-am iertat. I-am zis ceva ca să-l fac sa plece dar acum regret. Am nevoie de un sfat, Shelley, am nevoie de un sfat.

      - Draga mea, uite, îți zic ca cel mai bine faci ce-ți dictează inima. Dacă inima îți spune să-l ierți, iată-l. Dacă inima îți spune să-l iubești, iubește-l. Dacă inima îți spune sa te întorci, întoarce-te. uneori am impresia ca ea trebuia sa fie mama mea, da niște sfaturi foarte bune.

     - Shelley, mâine ma întorc acasă. Gândește-te ca suntem căsătoriți și vom avea și-un copil. După ce vin de la cursuri îmi iau bagajele și ma întorc. Sper sa nu fie un deranj prea mare. îi spun lăsându-mă pe spate în pat.

     - Nu e niciun deranj, as fi vrut sa stai mai mult dar ai și tu casa ta, ai soț, nu poți sta. Oricum e bine ca ai stat azi și puțin din ziua de mâine.

     - Eu cred ca o sa ma culc, dacă nu e vreo problema. spun și ma suc spre dulap să-mi iau pijamalele, deja le-am băgat în dulap.

     - Sigur, te las. Noapte bună! spune și ma sărută părintește pe frunte.

      Am avut o zi îngrozitor de nasoala. Ma bag imediat în pat si sunt furata de somn.

      Razele soarelui intră prin mica draperie care nu prea e draperie. Îmi fac un dus rapid și ma îmbrac în ceva simplu, ma simt moarta azi. Îmi iau o pereche de blugi simpli si un tricou alb. Ma încalț cu expadrilele mele și plec. Shelley a avut cursuri mai devreme.

     Tot drumul m-am gândit dacă e bine ceea ce fac. Am ajuns la concluzia ca inima îți dictează ce sa faci, nu tu. Inima îți spune, tu faci. Dacă greșești dai vina pe inimă.

     Curtea facultății este cam goală. Doar câțiva elevi mișună pe aici.

    La cursuri nu am făcut nimic interesant și parcă timpul este în defavoarea mea. Deja trebuie sa merg acasă. O sa dau ochii cu Zayn. În timp ce intru im apartament îmi iau aer adânc în piept și-mi strâng lucrurile. Ăștia doi au plecat.

     Ma urc în mașină și plec, trebuie sa ajung acasă și sa vorbesc cu Zayn. O să-l iert de tot si ma mut înapoi. Dacă mai face o tâmpenie sa nu mai cerșească iertare la mine ca nu primește. L-am iertat de mult prea multe ori. Dacă își irosește și șansa asta nu va mai primi alta.

     Acasă mașina lui nu e, ciudat, trebuia sa ajungă înaintea mea. Când deschid ușa, pe jos e plin de sticle de bere și coniac. Ăsta a băut. Unde s-o fi dus în starea în care e? Sper ca e bine.

      Am așteptat 3 ore și el tot nu a venit. Mi-am făcut temele pentru ziua de mâine și el nu a apărut. Dacă e la alta? Nu o să-l mai iert niciodată dacă e cu alta. Deodată se aude ușa de la casă și cobor jos. Zayn avea doua sacoșe în mână și se uita la mine pierdut. Ma duc la el în fugă, îi sar în brațe și-l sărut pătimaș.

 

       Regii și reginele mele, ma țin de recordul ăsta si pun câte 3 capitole pe zi. Veți avea ce citi. Cred ca este mai bine în fiecare zi capitole de câte 700 de cuvinte decât la câteva zile de 1000-2000.

     Sper sa va placă! ❤️
      Va pup și va iubesc! ❤️

The Secret (Dragoste Invincibilă Volum 2) जहाँ कहानियाँ रहती हैं। अभी खोजें