Anormal

9

-ok..ce planuri avem de m ai luat asa de dimineață?
-nu am de gând sa stric surprizele

Mergem ceva timp în mașină lui roșie și ajungem într un cartier de lux. În capătul străzii oprește pentru a aștepta ca poarta unei casa cat un castel sa se deschidă.
- wow..
-mai taci!
- ce am zis?
-nu pot sa înțeleg de ce te ai minunata în momentul în care vezi o casa
-pentru ca e mai mult un castel..
-un castel bântuit... mai bine zis
Pe fata lui se așterne o un umbra supărată.
-de ce spui asta?
- stau cu tatăl meu și noua lui soție.  Mama a murit când aveam 3 ani...
- oh.. Noah. Lacrimile încep sa mi se scurgă pe obraji fără voia mea.
-Noah oprește mașină,  iese din ea și vine sa mi deschidă portiera. Ma ia de mana și nu zice nimic. Ma conduce în casa uriașă care seamănă cu un labirint.
Ajunși într o încăpere destul de mare cu un pat matrimonial și o biblioteca cat un perete îmi dau seama ca aceasta este de fapt dormitorul lui.
Închide ușa după el închuind o.
-Uite nu am mai adus pe nimeni acasă pentru ca nu vreau ca lumea sa ma creadă un încrezut... voiam sa te las în mașină cat timp luam eu câteva chestii dar nu am suportat sa te vad plângând.
-Noah, nu știam care este povestea ta...și m am comportat ca o hiena..
- nu i adevărat. Ești prima fata care nu mi pica la picioare. Îmi placi.
Un zâmbet îmi apare pe fata.
-plănuiam sa mergem la un picnic dar poate vom merge mai pe seara.. Vrei sa ne uitam la un film?
-asta ar fi perfect...
- ce film ai vrea sa vezi?
-aaa... ce zici de The fault in our star?
- suna a romantism
-e romantism
-orice pentru domnita mea
-nu sunt o domnita
- ma bucur..pentru ca nici eu nu sunt un domn
La acel moment nu m am putut abține sa nu roșesc

Știu ca pauza pe care am luat o a fost extrem de lunga, sper ca veți vrea sa îmi citiți povestea în continuare. Va promit ca voi posta zilnic cate un nou capitol și ca toate capitolele vor fi mai lungi.
Va mulțumesc și va îmbrățișez!!