Claire sta langa mine in timp ce jucam adevar si provocare.Azi e ziua ei si nu vreau sa o supar refuzand  sa joc, e cea mai buna preietena a mea de cand aveam 7 ani.

Ideea de joc i-a venit Melissei.Eu nu o suport dar ma chinui sa par ca o plac.De cand a aparut ea nu mai suntem Monica si Claire, suntem Claire, Melissa si Monica.

Mellisa insista sa fiu eu prima intrebata asa ca ma supun rugamintii ei. Ca de fiecare data, aleg adevar, nu am curajul de a face cine stie ce provocari. Adam ma intreaba daca am avut vreodata un iubit. Spre rusinea mea, sunt nevoita sa recunosc ca nu am avut.

  - Ce naiba! Cum sa nu fi avut niciodata un iubit fato!? Ai 17 ani...Zice Mellisa iar mie imi vine sa o pocnesc...dar ma abtin

  -Probabil ca nu sunt o fata prea interesanta si de aceea nu am avut! Zic eu cu un zambet larg pe buze

  -Bine, bine, domnisoara neinteresanta.Eu urmeez!! Striga ea in gura mare

   Dupa ce trec cateva runde de joc ne plictisim si decidem sa plecam intr-un club (deocamdata nu stim ce club dar o sa vedem pe parcurs).

    Pe drum Adam mai face cateva glume despre mine in legatura cu faptul ca nu am avut nici un iubit pana la 17 ani. Sincera sa fiu imi plac glumele lui, nu sunt cele mai bune dar macar nu sunt exagerate la fel ca ale Mellisei sau ale altora.

     Ne decidem sa mergem la Basement 45 pentru ca e cel mai aproape. Dupa cateva shot-uri prietenii mei sunt beti asa ca ma decid sa plec acasa. Eu nu beau si nici nu imi place ca persoanele de langa mine sa fie. In drum spre casa ii dau mesaj mamei ca am fost in club si ca acum vin acasa.

     Cand ajung acasa mama doarme asa ca urc direct in dormitor.

     Dimineata ma trezesc cu greu. Cobor in bucatarie si o gasesc pe mama uitandu-se la televizor cu o mutra speriata de parca ar fi vazut o fantoma. Cand ma vede inchide televizorul iar eu nu am timp sa vad despre ce era vorba.

    -S-a intamplat ceva? o intreb eu iar mintea mi-e plina de scenarii oribile

    -Nu, nu s-a intamplat nimic, scumpo! Spune fara sa se uite in ochii mei

   Scumpo? Ea nu-mi spune niciodata scumpo!!! Ceva se petrece si eu trebuie neaparat sa aflu

    Ii smulg telecomanda din mana inainte ca ea sa apuce sa spuna sau sa faca ceva si deschid televizorul

    -Venim cu noi vesti de la incendiul din clubul Basement 45! 50 de persoane sunt grav ranite iar 20 sunt moarte! Revenim cu noi stiri imediat ce aflam noi vesti!

    CLUBUL BASEMENT 45!!! Nu, asta nu se poate. Ma uit la mama si vad ca are lacrimi in ochi. Imi dau seama ca e adevarat...

   - Stii ceva de Claire!??? Si..si..de Mellisa sau Adam??

  Mama tace. Nu-mi place tacerea..

  -La naiba, mama! Zi ceva! Tip eu iar pe ea o trece un fior

  -Claire e in coma, Adam si Mellisa nu au...nu..oh, intelegi tu ce vreau sa spun..

   lacrimile incep sa se scurga pe fata mea palida iar mama ma imbratiseaza. Nu imi dau seama ce se intampla, mii de ganduri imi ravasesc mintea iar dupa...imi dau seama, Claire e la spital si eu pierd vremea aici plangand. 

   Ma imbrac cat de repede pot si plec spre spital. Cand ajung in salonul ei, ii vad parintii derutati si infranti de tristete.

   -Hei..E tot ce pot spune

  Cand ma vad, sar de pe scaun si ma imbratiseaza.

   -Cum se simte? Intreb eu fara a-mi lua privirea de la trupul prietenei mele.

   -Deocamdata nu stim nimic sigur..Zice mama sa incepand sa planga mai tare
   -Daca verti, raman eu cu ea in caz ca aveti nevoie sa plecati!

   -Am vrea sa mergem sa bem o cafea...Am avut o noapte lunga..

   -Desigur

   Raman singura in salon. Doar eu si ea. Amintirile imi invaluie mintea.

   

AnormalDonde viven las historias. Descúbrelo ahora