Anormal

3

     Peste cateva zile sunt anuntata ca inima prietenei mele s-a oprit.
     

     Nu mai pot dormi, nu mai pot manca, nu mai pot vorbi. Orice lucru imi aminteste de ea...nu numai de ea, ci de toti trei, Claire, Adam si Mellisa. 

    Merg la inmormantarea celei mai bune prietene. Nu ma pot abtine sa nu plang, mi-am hotarat de acasa sa fiu puternica..DAR NU POT...pur si simplu nu pot; e prea greu. 
    La cateva zile mama ma convinge ca trebuie sa merg la un psiholog, ne avand puterea de a ma opune merg...

    
   -Si..spune-mi draga, ce s-a intamplat in seara aceea?

   Ea e doctor Smith. Am cunoscut-o doar de 5 minute dar deja nu o mai suport.

   Nu raspund; nu am nici un motiv sa o fac.
  -Uite, inteleg ca e greu dar trebuie sa te deschizi in fata cuiva.

 -Ok..Dar raspund doar la intrebarile la care vreau.

 -S-a facut! Zice ea cu un zambet fals pe buze.

  Dupa ce ii spun cateva lucruri (in general neadevarate)...Scap de acolo.

  Claire imi apare in vise, zicand ca eu sunt vinovata, n-am mai avut nopti linistite de cand am aflat ca a murit; dar normal, nu spun nimanui, nu vreau sa par paranoica sa nebuna.

  Merg spre casa pe jos, probabil frate-meu a uitat ca exist si nu a mai venit dupa mine deci da..

  Cand ajung acasa am surpriza de a-l vedea pe tata pe canapeaua din sufragerie. Tata lucreaza ca inspector asa ca e mai mult plecat.

 -Heei! scumpo, ce faci?

 -Tata! hei, vin de la pshihologul la care am fost tarata

  Mama se uita urat la mine

 -Monica, amandoua  stim ca e mai bine pentru tine sa mergi la un psiholog

 -Da,da, sigur ca stim!

  Plec in camera mea pentru a ma uita la un colegiu la care sa merg. Sunt in ultimul an de liceu si as vrea sa stiu unde vreau sa merg
  

Azi e prima zi de scoala. MINUNAT...
Ma trezesc, imi fac rutina, aleg ca tinuta mea sa fie una lejera imi prind parul intr-un coc si cobor.
  -Sper ca nu ai de gand sa mergi imbracata asa la scoala! Spune mama cu o urma de îngrijorare
  -Oo...ba da. Ce nu e in regula?
  -E prima zi de scoala! Ar trebui sa arati mai bine..niste blugi negri si un tricou nu te vor face sa arati ca o fata de clasa a 12-a responsabila!
  -Atuunci...imi voi lua peste tricou minunata mea camasa! Zic eu aratand spre camasa mea in carouri
  -Cu tine nu se poate discuta! Ok..te imbraci cum vrei tu dar iti vei lua o pereche de pantofi sau balerini.
  -Scuze mama! E cam tarziu si...a..uite sunt deja incaltata cu adidasi. Daca o sa stau sa ma schimb de pantofi voi intarzia. Paaa

   Liceul!
   Cand ajung in fata liceului imi dau seama ca nu mai am prieteni cu care sa stau in pauze si la masa..sau cu cine sa vorbesc in timpul orelor
   Asta e!.. Puteam sa raman si eu acolo si sa mor odata cu prietenii mei

  Merg spre dulapul meu. Imi pregatesc cartile pentru prima ora si mai stau pe telefon langa dulap.
  Langa mine apare Derek. Are dulapul langa al meu
  -Ia zi domnisoara! Cum e sa stii ca ti-ai lasat prietenii sa moara si tu ai plecat bine mersi?
  -Buna si tie! Acum, daca nu te superi am ora!
 
   Cand intru in clasa toata lumea se uita la mine de parca as fi o straina. Aleg sa merg in ultima banca pentru ca in timpul orelor sa nu mai poata colegii sa se holbeze la mine.
   Cand se termina ora sunt prima care iese din clasa pentru ca nu as mai suporta sa fiu intrebata iar de prietenii mei
   Ma deranjeaza ca acum le pasa... Cand inca traiau, nimanui nu-i pasa de noi iar acum toti se comporta de parca ar fi fost prietenii lor, nu ai mei.
Se prefac ca pe ei ii doare mai tare decat pe mine.
   Ziua trece repede si cand urc in autobuz sa merg acasa fratele Mellisei ma lipeste de geamul din spate.
   -Numai din cauza ta a murit Mellisa. Tu ai plecat si pe ei i-ai lasat acolo
   -Eu de unde naiba sa stiu ca o sa ia foc clubul???? Tip eu dorindu-mi sa-l plesnesc peste fata
   -Si daca tu ai plecat de ce nu i-ai luat cu tine?
   -Pentru ca din cauza lor am plecat!!
   Cand aude ce am spus ma loveste in stomac cu pumnul.