Ape tulburi(vol.II ,,Pentru totdeauna''!)

Capitolul 33

Perspectiva Becca:
Il văd punându-se in genunchi ,având in mâna un inel superb.Toate gândurile mi se învârt in cap si îmi văd visul cu ochii.Aud doar întrebarea și nu pot decât sa ma arunc in genunchi și să-l imbratisez.
  -Da!
   Ne sărutăm și văd o sclipire pasionala in ochii lui.Sunt pregătită,simt asta! Ne adâncim amândoi în paradisul abisal si ne lăsam libere instinctele.
Atât de grijuliu,atent la fiecare mișcare și șoptindu-mi cuvinte care ma ademeneau în prăpastia iubirii,Erik a făcut ca prima mea noapte de dragoste sa fie cu adevărat magica.
Ma săruta pe frunte,apoi ma trage in brațele lui,răsufland ușurat de parca a așteptat momentul asta toată viața!
-Mulțumesc,Becca!
-Pentru ce,iubitule?ma uit întrebătoare la el
-Pentru tot!Pentru ca exiști!
Îi sarut pieptul ,iar el ma mângâie pe par.
-Cum te simți,micuțo?
-Bine ...și Erik!Nu îmi mai spune micuța,acum sunt femeie in toată firea!
-Hahaha,da!Esti femeie,femeia mea!Dar pentru mine tot micuța rămâi.Te iubesc,micuța mea femeie!
Cuvintele lui ma topesc și nu pot decât să-l sarut.
-Și eu te iubesc...mult!
Adormim îmbrățișați si cu zâmbetele pe buze.
Perspectiva Elly:
Deschid ochii speriata,când simt un junghi de durerea străbătându-mi corpul.O,nu!
Nu,nu,nu,de ce nu vrei sa rămâi acolo încă puțin??
-Daemon,Daemon trezeste-te!!
Țip,când durerea insuportabila ma săgetează.
  Daemon se ridica confuz,uitându-se la mine.
-Ce e iubito?Iar ai pofte ?
-Mi s-a rupt apa,idiotule!Auuu...strâng tare din Dinți și ma rog la toți Sfinții sa fie bine bebele meu.
   Daemon se ridica panica,se îmbracă cu ce apuca și ma ia în brațe,ducându ma la masina.
    A condus ca nebunul și acum sunt in sala de operație,așteptând ca anestezicul sa-și facă efectul.Te rog,bebe,fii bine!
Perspectiva Daemon:
Ma plimb nervos pe holurile spitalului.Are 8 lumi jumate...de ce acum??Doamne,te rog sa fie bine!
  Doctorul își face apariția și ma saluta politicos.
-Buna seara,îi voi face cezariana soției dumneavoastră din cauza ca bebelușul se pare ca vrea sa se nască mai devreme.Revin cu vesti!
Îi mulțumesc politicos,Chiar dacă ma enervează calamitatea lui.
Soție...ce bine suna!D-abia aștept sa ma căsătoresc cu Elly!
Perspectiva Erik:
Telefonul îmi suna neîncetat.Să-l ia naiba pe cel care mi a stricat noaptea!E ora 3:00...
Tâmpitul de Daemon
-Sper sa fie un motiv bun pentru ca...
-Elly naște!
-Venim acum!
   Ma uit cu părere de rau la îngerașul meu pe care trebuie să-l trezesc.
-Iubito!Becca,trezeste-te!
-De ce???mormaie adorabil
-Elly naște!
Brusc ,deschide ochii larg și începe sa se panicheze.Se ridica din pat ,dar se pună la loc,o cuta de durere apărându-i pe fața.
-Ușor,iubito!Imi pare rau...o sa te doară...
Ma săruta tandru,o ajut sa se îmbrace,o duc in brațe pana la masina și pornesc.
-Te doare rau?o întreb îngrijorat,văzând cum se freacă pe burtică.
-Nu,măi...stai linistit.Sunt bine,condu acolo!
Ajungem in scurt timp la spital și Becca coboară singura.
-Iubito,nu vrei sa te iau in brațe?
-Încetează,Erik!Nu sunt handicapata,pot sa merg!
-Știu,dar totuși...
  Înaintează,eu fiind nevoit sa ma țin după ea.
Chiar când ajungem,doctorul iese.
  Daemon se ridica disperat și vorbește cu doctorul.
-Sunt bine?
******

Povestea se apropie de final!!!