Capitolul 17-Erik

1K 60 4
                                    

Ușa se trântește de perete și Daemon da buzna răvășit.Becca se acoperă repede cu pătura pana in gât,cu obrajii roșii,fiind doar în lenjerie,iar eu în boxeri.
Daemon se oprește și ma privește furios,dar i-o tai înainte sa deschidă gura.
-Nu s-a întâmplat nimic de genul!Zi,de ce ai venit?
-În primul rând:du-te dracu',e sormea,stai departe de corpul ei!Si în al doilea rând:o femeie drogata a venit și zice ca e mama ta...
Ce?Nu se poate,dar...
Îmi pun repede pantalonii și tricoul.
-Becca,stai aici!
-Dar...vrea sa riposteze ea
-Măcar de data asta ascultă-mă și nu ieși din camera.
Ies și văd aceeași prostituată narcomană,care,din păcate,mi-e mama.
-Ce cauți aici?o întreb eu nervos,în Timp ce muzica s-a oprit și toți me fixează cu privirea
-Am venit să-mi revăd fiul...Nu te bucuri sa ma vezi?imi zice ea cu o durere falsa.
-Lasă vrăjeala...zi ce vrei sau ieși afara,nu ești binevenita!
-Fiule,așa te comporți cu mama ta?
-Dacă m-ai născut,nu înseamnă ca ești mama,ieși afara!
-Bine,vreau bani!
-Ha,s-o crezi tu!Nu ai niciun drept sa vii să-mi ceri bani!
-Am niște datorii și numai am niciun ban...dacă nu le plătesc ma vor omorî!
-Du-te la poliție ,nu mă interesează!
Pleacă bombănind și toată lumea ma privește socata...Nu prea se așteptau ca aceea sa fie femeia care mi-a dat viața.Le arunc o privire demonica,făcându-i sa-și întoarcă rapid privirea în alta parte și intru în camera trântind ușa.
Becca mă privește cu compasiune și da sa ma ia în brațe,dar o împing
-M-am saturat sa ma privească toți cu milă!Nu am nevoie de mila voastră,clar?Mama e o târfă,asta e,sunt băiat mare,ma descurc!
Lacrimile încep să-i curgă îngerașului meu și îmi vine sa ma strâng de gât,dar acum sunt prea nervos .Imi iau geaca și ies rapid afara.
Ma așez sub un copac și încerc sa ma calmez.Muzica s-a oprit și toți au plecat.
De ce sa îi dau ei bani?Sigur s-a încurcat cu cine știe ce mafioți și o amenință ca dacă nu le da bani,o omoară!De ce îmi pasa?Ea mă lasa sa mor de foame când eram mic, noroc cu Mătușa Stela care avea grija de mine.
Nu durează mult ca se aid niște șoapte.
-Erik!!Erik,unde ești?
-Sunt aici!
Vine în fața mea.
-Hai în casa,e frig!
-Nu trebuia sa ieși,suntem în pădure,puteai sa te rătăcești!îi spun cu un ton cât pot de calm
-Îmi-îmi pare rău!...Uite,ia asta!
Îmi întinde o pătura și da sa plece,dar o trag la mine în brațe.
-Îmi pare rău,iubito,nu te merit!Te iubesc atât de mult și știu ca sunt un prost!Mi-am vărsat nervii pe tine!
-Nu-i nimic,te înțeleg!
-Ești prea bună pentru mine!
-Ba nu,nu sunt!Te iubesc!
-Și eu te iubesc,nici nu ai idee cât!
-Hai în casă!
-Bine,iubito!

----------————-----
  Simt o claie de păr ce îmi intra în gură și da...e doar căpșorul iubitei mele.Ma trezesc și trag draperiile,astfel încât razele soarelui sa nu-mi deranjeze îngerașul.Stau și ma holbez la ea și nu pot să cred cât de mult am ajuns sa o iubesc.Am avut multe femei,recunosc și am frânt multe inimi fără să-mi pese,dar copila asta mi-a topit inima...m-a făcut sa ma comport ca un idiot îndrăgostit...pentru ca sunt unul.
Am planuri mari cu ea,fiind prima cu care am o relație serioasă și m-a făcut sa fiu un nebun îndrăgostit.
   Îi pregătesc micul dejun(omletă,suc de portocale și clătite) și i le pun pe noptiera.
-Iubire,trezește-te!îi șoptesc,în Timp ce îi las săruturi pe gât.
-Hmm,nuuu!începe ea să miorlăie
-Hai,prințesa,trebuie sa mănânci și sa plecam acasă!
Își deschide încet ochișorii după care ma topesc și se agata de gâtul meu
-Maimuțico!rad eu.
-Neața,iubitule!se uita la mine cu ochii mari și ma săruta pe gât.
-Neața,alintato,hai să papi!
-Papi și tu cu mine!
-Pfiu...am crezut ca nu mai zici!radem amândoi în Timp ce înfulecam niște clătite
Terminam de mâncat și ne urcăm în mașină.
-Iubiiiii!! Se aude glasul Prințesei mele
-Ce?
-Da volumul mai tare e melodia mea preferata!!
-Doamne...rad și iubita mea afoană cântă ,,A thousand years''
În scurt timp ajungem acasă și când intram în sufragerie avem parte de o imagine neplăcută.
Daemon și Elly se săruta cu patima aproape Dezbrăcați .
Îi pun mâinile la ochi Beccăi care e la fel de șocată ca mine,iar eu rânjesc diabolic când văd ca se agita și nu știu cum sa se acopere mai repede.
-Razbunarea e dulce,frate!!
-Du-te dracu'!striga Daemon trăgându-și pantalonii pe el

Ape tulburi(vol.II ,,Pentru totdeauna''!)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum