Capitolul 7

1K 63 5
                                    

Perspectiva Becca:
-----——----------------
Razele soarelui îmi inunda camera,în timp ce rândunicile de la geam ciripesc...pe lângă țipetele mamei care îmi spune sa ma trezesc ca întârzii la scoala.Ce dimineata minunata!
Aseară am fost la o cursa si am fost foarte aproape sa fiu prinsă de Erik,căruia i-am spus ca ma duc pana la baie.Diseara va fi o cursa foarte importantă de la care nu pot sa lipsesc.
Ma ridic din patul meu iubit,cerându-mi scuze ca-l părăsesc.
-Becca,Vino sa mănânci,Acum!!
-Vin, mama!
Îmi iau o pereche de blugi tăiați,un maieu negru,geaca de piele si tenesi.Aa...si ghiozdanul.Ma dau cu un ruj roșu aprins ,cu tuș si îmi prind parul intr-o coada.
Ajung în bucatarie si toată familia se uita la mine perplecși.Mda...asta sunt o noua eu!
-Mi-a ieșit un ochi în frunte de va uitați asa la mine?Îi intreb si ma arunc pe un scaun începând sa mănânc cerealele.
Ochii albaștri lui Erik ma fixează si daca fac greșeala sa ma uit la el stiu ca toată stăpânirea mea de sine se duce naibii
-Becca,ce e cu tine?ma întreaba mama
-Nimic,n-am voie sa mănânc?
-Rebecca,tu nu esti asa!îmi spune tata
-Aolo...dar ce am făcut?îi intreb eu exasperata.
-Tu nu te îmbraci asa,nu te machiezi si nu te dai cu o tona de parfum!!
-De-acum asa sunt,asa ca obișnuiți-va!Le spun si dau sa plec,dar Erik ma prinde de încheietura si ma strânge.
-Stai jos si mănâncă!Te duc eu cu masina.
-Nu am nevoie,ma duce un prieten!
Aseară am vorbit cu Freddie,un prieten foarte bun,care e un mecanic excepțional si s-a oferit sa ma ducă la scoala azi.
-Ce prieten?maraie Erik.
-Nu te interesează!
-Becca,e fratele tau!Nu vorbi asa cu el,domnișoara!imi zice mama,răstindu-se.
-El nu e fratele meu!țip si îmi pun mâna la gura când îmi dau seama de am zis.O,nu!Am dat-o în bara rau...Toți se uita dezamăgiți la mine si Erik se ridică,își ia cheile si pleacă,dar se oprește si ne spune ceva ce ma face sa ma simt si mai prost.
-Ai dreptate,eu nu fac parte din familia asta!Plec si nu o sa va mai deranjez.
Mama începe sa plângă luându-l în brate pe tata care se vede ca e îndurerat,iar Daemon ma îmi trimite o privire ucigătoare si începe sa tipe.
-Te urăsc!El e fratele meu,tu nu înțeleg de ce te-ai nascut!!
Îmi iau ghiozdanul si plec,dându-i mesaj lui Freddie ca numai e nevoie sa vina sa ma ia.
Chiar numai am chef de el...si acuma stiu ca nu făceam bine daca îl foloseam sa uit de Erik
Ajung la liceu si Elly ma întâmpina la fel de trista.
-Tu ce ai pățit?o întreb în timp ce înaintam pe hol.
-M-am despărțit de Daemon,tu?
-I-am spus lui Erik ca nu e fratele meu..
-Pff..s-a zis cu încercarea noastra de a fi mai îndrăznețe si sa-i uitam!
Îmi spune ea si ma opresc brusc.
-Știai?
-Bineînțeles!Sunt prietena ta cea mai buna...Mi-am dat seama ca-l placi pe Erik!Adica...orice persoana și-ar da seama după modul în care te uiți la el!
-Mda...De ce te-ai despărțit de Daemon?
-M-a înselat!raspunde ea,stapanindu-si lacrimile
-E prea îndrăgostit de tine...ai încercat să-l Asculți?
-Se bâlbâia în ultimul hal!Ce să-mi spună când l-am vazut cum se săruta cu o ventuza
-Off...îmi pare rau...voi chiar va iubiți
-Păcat ca fratele tau e un curvar si nu poate sta cu o singura fata!
-Hai ca ne vedem în pauza!o iau în brate si ma duc la ora de mate cu scorpia din Evul mediu.
Toată ziua am fost absenta si am ignorat pe toată lumea.Numar secundele pana se termina ora si sa ma duc acasa sa îmi cer scuze pentru modul în care m-am purtat.
Insfarsit s-a sunat...Iau autobuzul si când ajung acasa îmi gasesc părinții triști.
-Îmi pare rau!le spun eu cu capul în jos.
-A plecat!imi spune mama cu o voce gâtuită de la plâns.
-Cum?imi ridic instantaneu capul
-Erik s-a întors pe mare!
-Nu e adevărat!Tip eu
Îmi iau geanta si iau primul taxiu pe care-l gasesc.
-Unde va duc,domnișoara?
-În port!
In 10 minute ajung în port unde sunt aliniate vapoarele,iar căpitanii dau indicații.
Îl zăresc pe Erik care vorbește cu niște marinari si ma urc pe vaporul lui,ascunzându-ma după niște cutii.
-Plecam!se aude vocea lui si simt vasul în mișcare.
Ma furișezi în cabina,unde doarme el si ma așez pe pat,numărând pana la 100 fiindcă daca nu îmi distrag atenția sigur vomit.Am rau de mare...
După doua ore aud pași si vocea lui,care anunța ca se duce sa doarmă.O,nu!Daca ma gaseste ma trimite direct acasa!
Ma ascund în șifonier si ma chinui sa nu fac niciun zgomot.
Privesc prin crăpătura si ma rog sa nu aiba nevoie de ceva din șifonier.
Își da costumul jos si fac ochii mari când rămâne doar în boxeri si seamănă mai mult cu un zeu grec,nu cu un capitan de vas de pescuit.
Se îndrepta spre șifonier...Fuck!
Perspectiva Erik:
_______________
Manuiesc cârma si ma uit absent valurile ce se contopesc cu mare agitata.M-au durut enorm cuvintele Beccăi.Bine,oricum nu ma mai gândeam demult la ea ca la o sora,dar ma doare stiind ca ea nici măcar un frate nu ma considera.De dimineata am vazut o schimbare radicala la ea.Mult mai nepăsătoare si mai îndrăzneața,Machiata strident.Aia nu era ea...si încep sa regret ca am plecat.Poate puteam sa o ajut.
Ma indrept extenuat spre cabina si încep sa ma dezbrac.Ma duc la șifonier să-mi iau o pereche de pantaloni de pijama si când deschid îmi cade in brate o claie de par castaniu si rămân șocat când îi văd fața...
-Becca?!?
-Bună,fratello!Zambeste,apoi vomita pe podea.

Ape tulburi(vol.II ,,Pentru totdeauna''!)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum