O poveste despre o fată care îl întâlnește pe Vlad Munteanu, și nici unul dintre ei nu știa că stau în același bloc (Amalia nu știa de el).
Atentie!!! Capitolele nu sunt încă editate! Când am timp le editez. La unele cuvinte cred ca am greșit litere...
Am dormit foarte bine, mi-am pus muzică și am ascultat până când am adormit.
Mă dau jos din pat cu greu, dar într-un fel reușesc. Merg somnoroasă la baie și încerc să iau în mână periuța și pasta de dinți. După merg la bucătărie să îmi fac ceva de mâncare, adică cereale cu lapte. Mă întorc în cameră, mă îmbrac și mă machiez + îmi fac o împletitură pentru că vreau să mă plimb. Arăt cam așa:
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
În timp ce mă machiam primesc un mesaj, era Vlad. V- hey fata care am uitat cum te cheama! Eu- Adica Amalia V- Da, așa. Eu- De unde știi instagram-ul meu? V- De ce crezi că te-am întrebat de numele de familie? Eu- E, na. V- Mă rog... Azi ce faci? Eu- Păi vreau să mă plimb pe afară, tu? V- Bine, mă plictisesc, poate vin și eu și ne cunoaștem mai bine? Eu- Ok. Unde? V- La un bar ceva ma rog. Eu- Ok. Pa. V- Pa.
Ies afară și îl văd pe Vlad la ușa de la bloc. Eu- De când dracu ești aici? V- de aproape zece minute Eu- Să mori tu? Deci să-mi bag picioru' cred că ieșeai din casă de când mi-ai dat mesaj. V- Ba nu, eram în pijamale atunci. Eu- Ce naiba măăă?... *zic asta ridicând o sprânceană sus confuză* Infine... hai să mergem. V- Ok.
*dupa câteva minute de mers*
V- Arăți foarte bine azi, să știi. Eu- Merci, și tu la fel. V- Merci. Eu- Deci ce ai mai făcut ieri? V- Nimic interesant, leneveam ca de obicei. Eu- Wow, foarte distractiv. V- Exact..
*După 10 minute*
*am ajuns la restaurant*
Eu- Bă ori baru' ăsta s-a îndepărtat de bloc...ori am mers noi ca un melc, zici că a trecut o viață întreagă până când am ajuns... V- Aha, hai comandă ceva Eu- Stai ho că nici n-am deschis meniu'... luăm o pizza? V-...DA Eu- ok, cu ton? V- Meh... cu brâncză. Eu- Ok. Am mâncat o pizza mare cu muktă brânză si acum urma să ne plimbăm pe plaja. *pe plajă* Mă plimbam cu Vlad pe malul mării. Era așa frumos, nisipul era călduț și apa era limpede. V- Când mă uit în ochii tăi văd un întreg ocean în el Eu- *mă înroșisem foarte tare și am rămas fătă cuvinte... la propriu* Um... mersi... V- Ți-a mai zis cineva cât de frumoasă ești? Eu- Da, doar mama... V- *chicotește puțin* Hei, de ce ești așa roșie? Eu- Âmmm, ummm... sss...ooo.......... soarele! Da! Soarele, mi-a ars fața! V- Aha, da, sigur... Eu- Eheh V- N-ai cum să înroșești în halul ăsta la față doar plimbându-te pe plajă. Eu- Mda... nu contează. V- Wow, văd că deja se face seara... cred că trebuie să ne ducem acasă... Eu- Da... păi știi la ce mă gândeam? V- I-a să aud, o idee a Amaliei. Eu- Poate dăm un party la mine acada, ce zici? V- Sună bine, la ce oră să vin? Eu- la 20:00, ce zici? V- Ok, înainte dămi numărul tău de telefonn Eu- De ce? Nu îți e de ajuns Instagramul? V- Ba da, dar na, când n-am net să te pot suna. Eu- Hmphh, ok. I-am dat numărul și am pleca fiecare la casele noastre. Mă schimb în ceva comod și pregătesc popcorn-ul, muzica și luminile pentru party.
------- Sper că va plăcit acest capitol, am muncit la el și în următorul va fi party-ul. Mda, știu, un capitol plictisitor, promit că următoarele o să fie mai interesante.
începuta ora 00:55, terminat la 01:22. 26 martie, luni. 612 cuvinte.
