Odisee Timișorene

Capitolul II - Sună a zi normală!

Realm of Lords ~ RoL mai pe scurt. Un joc medieval, fantastic și cel mai important... un joc bazat pe controlul minții. Și foarte important... îți canalizează sentimentele, emoțiile... absolut orice spre aspectul exterior și interior al caracterului tău (dacă te enervezi grav, îți crește viața, atacul, defensiva și viteza de atac și mișcarea ~ precum un Sayian) Jocul a fost terminat complet de către germani și englezi care garantează lipsa de bug-uri, se mai și laudă că nu au introdus versiunile Alpha și Beta pentru că sunt siguri că nu există malfuncții. Din moment ce e vorba de nemți și englezi am spus că "Hai na, să-i dăm o șansă!" 

Fericită că am pus comanda, îmi aud stomăcelul care cere de mâncare, așa că decid să merg în bucătărie și să-mi fac un milkshake de mere cu banane. Este trecut de ora 18:00, dar dacă foamea intervine, este ceva serios. Între timp, vine și Cartof care își lipește năsucul umed de bolul lins. Îl umplu cu mâncărică și într-un minut totul este imaculat și se întinde iar pe canapea, cu stomacul în sus și începând să sforiăie din nou. Eu deci să urc iar în cameră, satisfăcută de acel milkshake. Observ notificările de pe telefon... am câteva mesaje de pe WhatsApp și văd "Roxana! Ai dat comanda pentru RoL??" de la Oana... și "Când îți ajunge RoL? Mie 3 zile!" de la Mihai... și "Abia aștept să jucăm RoL!!!" de la Alexandra. Se pare că prietenii mei gameri și de fel cei mai buni, sunt nerăbdători să joace RoL!

Le răspund tuturor și intru puțin pe For Honor, jocul meu preferat încă din 2017. Am jucat așa de mult, încât administratorii jocului m-au promovat la Game Master și efectiv.. mă ocup de iregularităti, bug-uri, transferuri de bani și satisfacția negativă sau pozitivă primită de la jucători. Timpul trece, iar ceasul indică ora 22:00, adică ora de somn. Instinctiv sting PC-ul și orice sursă de lumină, pun telefonul la încărcat și mă arunc în pat, adormind instant. 

Mă trezesc dimineața la ora 07:20, amețită de somn și cu un chef neobișnuit de muncă. Merg la baie, îmi fac "siesta" și merg în bucătărie să beau apă rece ca să mă trezesc. Nu consum cafea pentru că nu-mi place gustul amar și nici nu îmi priește bine la stomac. Mă îmbrac pentru muncă: ce trebuie pe dedesubt, cămașă albă, sacou vișiniu, blugi mulați negri, pantofi vișinii și ghiozdanul negru cu un logo care are un cal și un leu, iar dedesubt se vede motto-ul "Where is unity, there is always victory!". Îmi arunc laptop-ul, apa și mâncarea în el, îi las mâncărică lui Cartof și ies pe ușă. Cheile le învârt pe deget până când realizez că ar trebui să le bag în buzunar.. se cam uită lumea. 

După 15 minute de mers pe jos, care mă ajută de mulți ani, ajung la corporație unde mă așteaptă colegii care mi-au scris aseară pe WhatsApp. Oana fiind ---