Eu încă te iubesc - Cristina Chiperi

4. Îl aștepți pe Făt-Frumos?

M-am uitat în jur și l-am observat imediat pe băiatul cel nou, care frecventa și el cursul de geografie.

— Iat-o, a zis cineva de la spatele meu, și când m-am întors, l-am văzut pe cel mai bun prieten al meu împreună cu Tyler.

— Hei, băieți!

Am zâmbit. În sfârșit fețe cunoscute.

Dylan s-a apropiat și m-a cuprins. E greu de explicat câte emoții s-au perindat înăuntrul meu doar datorită acelei îmbrățișări. Aș fi vrut să nu mă dezlipesc de el. Era tocmai efectul pe care mi-l producea Dylan. Și lucrul acesta dura de zece ani, deci vă puteți imagina cât era de complicat să trăiești cu un astfel de secret.

Când se îndepărtă, am simțit de parcă o parte importantă din mine s-ar fi desprins de corpul meu. De parcă din cauza îndepărtării lui Dylan, înăuntrul meu s-ar fi format un gol.

— Tyler.

L-am salutat ridicând mâna. Nu era un băiat pentru îmbrățișări și chestii de genul.

— Oare cum de ești aici singură-singurică? Îl aștepți pe Făt-Frumos? a întrebat Dylan chicotind.

Da, e acum în fața mea, m-am gândit. Acel zâmbet ar fi putut cuceri orice fată.

— O aștept pe Beth, care întârzie ca de obicei. Am controlat ora la celular pentru a mia oară.

Muzica se făcea auzită tot mai tare din interiorul casei; nu reușeam să înțeleg cum oare vecinii încă nu s-au plâns.

— Wow, petrecerea a început! Hai, prietene, să intrăm, a spus Tyler emoționat.

Dylan mi-a trimis o privire de parcă își cerea permisiunea și eu, ca o prietenă de treabă, m-am limitat la:

— O aștept pe Beth.

— Bine, ne vedem înăuntru, a zis Dylan, îndepărtându-se cu Tyler.

L-am privit plecând, și în timp ce intra pe poartă l-am observat concentrat asupra a ceva.

Sau, mai degrabă, asupra cuiva.

El și Caroline s-au fixat câteva secunde, până când Tyler l-a luat de braț și l-a tras înăuntru.

În acel moment, jur, i-aș fi dat o medalie lui Tyler.

Caroline se îndepărtă de prietenele sale și intră în casă.

Cum oare Dylan nu-și dădea seama că fata aceea era nebună după el și-i răspundea reciproc?

— La ce te gândești? m-a întrebat o voce de la spatele meu, făcându-mă să tresar de spaimă.

— Beth, am țipat, de-abia văzând-o. Întârzii și încă mă sperii?

Beth izbucni în râs, amuzată de reacția mea.

— Să ne mișcăm. Dylan și Tyler au venit de-acum.

— Uff, Tyler... Te rog, Lucy, să stăm mai departe de el. Ultimul lucru pe care mi-l doresc este să-mi strice el seara.

— Nu-ți va face nimic, va fi prea ocupat dansând cu vreo fată mai puțin îmbrăcată, am zis.

Intrând în casă, am simțit imediat un miros puternic de fum; invitații dansau toți lipiți unul de altul, aproape că nu era aer pentru a respira.

— Ce facem acum? am întrebat, dar prietena mea părea concentrată asupra altcuiva.

Așa că am hotărât să repet întrebarea: