Elementul Disparut

Capitolul 5

Nu inteleg de ce Aaron si Alissa cred ca eu si Andrew ne placem. Nu e adevarat. Andrew e enervant. Insa imi place sa il enervez. Eh , mie imi place sa ii enervez pe toti. Revenind. Alissa a insistat sa raman in palat pana cand ma fac bine. Insa macar stau intr-o camera , nu in spital. Ma simt cate odata incomod sa stau aici. Adica , e casa lor , iar eu sunt un strain. Oftez si ma ridic cu grija de pe pat. Merg pana la scaunul din coltul camerei si iau de pe el hainele ce mi le-a dat Alissa. Iau pe mine perechea de jeansi negri si puloverul alb si larg. Merg pana la oglinda si ma privesc. Fata mea e palida si inca am cateva vanatai de la lupta. Sper sa nu se holbeze lumea la mine ! Iau peria si imi aranjez parul. Il las in buclele naturale pe spate. Surad cand imi aduc aminte ce tare striga Andrew ca sa nu raman aici. Pacat ca a mai primit o palma de la mine si Alissa. Ma mai privesc odata si ies din camera. Am de gand sa explorez putin. Sper ca nu se supara. Merg incet pe holurile mari. Covorul e rosu , peretii aurii si pe ei stau o multime de tablouri si portrete cu oameni necunoscuti mie. Nu am auzit in viata mea de ei , insa de ce unii imi par atat de cunoscuti ? Imi pun in ordine gandurile si continui sa privesc in jur. Vad in dreapta niste scari. Camera mea , nu. Camera in care stau , nu este a mea , e la parter. Asta inseamna ca scarile duc undeva la subsol. Mereu in subsol se ascund lucruri interesante. Hmm...Sa merg acolo sau nu ? Pot sa imi fac probleme singura. Dar , de ce nu ? Zambesc amuzata si ma indrept spre scari. Incep sa le cobor incet , fara sa fac zgomot. In dreapta si in stanga stau niste torte ce lumineaza peste tot. Imi dau ochii peste cap. Nu suntem in evul mediu. Puteau sa foloseasca magia sau , nu stiu. Poate ceva mai modern ? Yea , ar arata mai bine.

Ai si tu dreptate...pentru prima data.

Oh , se pare ca a aparut si constiinta mea. Credeam ca s-a suparat pe mine si a plecat. Scarile se termina si incepe un hol diferit de celelalte. Totul e facut din piatra si e mult mai intunecat. Pasesc cu grija in fata. Pe pereti incep sa se vada diferite desene. Toate seamana intre ele. Sunt zece persoane , insa nu le este aratata fata. Sunt imbracate in niste pelerine lungi pana in pamant si negre. Toti , sau toate , stau in jurul unui foc imens , cu mainile intinse in fata. Nu am mai auzit de asa ceva. Ma incrunt si merg mai departe. Pe urmatorul desen sunt aratate aceleasi zece persoane , insa aici stau cu mainile in acel foc. E foarte ciudat. Ma intorc si vreau sa continui , insa ma ciocnesc de cineva. Imi pierd echilibrul si cad jos. Icnesc din cauza ranii din abdomen. Ridic privirea din pamant si vad o femeie. Are parul saten si ochi negri , e destul de inalta si are o aura puternica. E destul de intimidanta. Ma ridic rapid de pe jos si o privesc fara sa spun nimic.

- Daca stai aici nu inseamna ca poti sa mergi pe unde vrei. zice ea cu o voce puternica.

Niste fiori imi strabat corpul. O privesc mai atent. Seamana mult cu Andrew. Sa fie oare rude ? E posibil. Ea ma priveste cu ura si trece pe langa mine. Ma impinge si merge mai departe.

- Daca nu te misti de acolo o sa ai probleme mari. spunea ea.

Imi dau ochii peste cap. Ma intorc pe calcaie si incep sa merg spre scari. Ce facea femeia asta aici ? Nu ar trebui sa ma intereseze asta. Si totusi , daca Elementele tin aici ceva ascuns ai important ? Ar trebui sa vad...NU ! Gata ! Nu am voie sa merg pe aici. Insa eu nu ascult pe nimeni. Nimeni nu imi da ordine mie. Deja ma vad pe mine alergand ca o nebuna pe holurile astea stranii , fara sa ma vada cineva. De ce nu ? Incep sa urc scarile. Vad ca femeia a disparut. Nu prea ma intereseaza unde a plecat. Ajung la finalul scarilor asa ca merg la dreapta , spre living. Macar ala e mai modern decat celelalte camere. Aud pasi in spatele meu , insa nu ma intorc. Un tusit fals se aude.

- O anumita persoana mi-a spus ca umblai prin galeriile subterane. Stii ca nu poti sa mergi pe unde vrei , nu ? intreaba Andrew.

Defapt , pot. Sunt si eu un Element , insa nu o sa iti spun asta doar pentru ca esti enervant. Ma intorc spre el si il privesc plictisita.

- Nimic nu te face sa fii mai presus decat mine. ii zic.

- Sunt un Element !

- Si ce ? intreb eu.

Andrew isi da ochii peste cap. Eu incep sa merg in directia opusa lui.

- Hei ! Unde pleci ?

- Am alergie la oameni prosti. ii zic eu.

Asa inchizi gura unui Element ! Aplauze va rog. Sunt minunata. Zambesc amuzata si imi continui drumul. Andrew apare in fata mea furios. Se pare ca el se poate teleporta. Fiecare dintre noi are cate o putere mai speciala , pot sa spun eu. Sincer , puterea mea speciala e una dintre cele mai tari pe care le-am vazut eu vreodata. Eu pot sa ma fac , intr-un fel sau altul , o fantoma. Adica , altii nu ma pot atinge , insa eu ii pot. Asa castig aproape mereu luptele. Am auzit ca un asa fel de putere e foarte rara. Ma simt mandra. Clipesc des alungand gandurile inutile despre puterile mele si privesc persoana din fata mea. Era furioasa , foarte furioasa.

- In sala de lupte , acum ! O sa vedem atunci cine e mai puternic. zice el ranjind.

Vreau sa ii vad zambetul atunci cand o sa piarda !

Nu aruncati cu rosii , va rog frumos. Stiu ca nu am postat de mult timp , insa nu prea aveam idei. Sorry :(