Pradă de război

Tu.

Deci,sper că de acum povestea mea va prinde puţin contur, acum am mii de idei despre ce va urma,şi va implica multă acţiune între cei trei băieţi : Darius,Chase şi Jake. Abia aştept să pot să împărtăşesc cu voi ideile mele ! Vreau să îmi spuneţi unde greşesc şi ce nu vă place! Enjoy . :)

Am făcut îngrijorată un schimb rapid de priviri cu Darius şi am fugit să deschid. Când am văzut cine stătea în faţa uşii mele am împietrit. 

- Bună, Anne,mititico , ce mare te-ai făcut. Cât a trecut? 2-3 ani?

- J-j-j-jake? 

STOP. Cine e Jake? Păi hai să vă povestesc. Jake a fost colegul meu,dar doar din clasa a 4 a până în clasa a 7 a . Dacă aş spune că mi-a fost doar un coleg,aş minţi. Mi-a fost cel mai bun prieten,el era singurul care mă iubea necondiţionat. Din păcate el simţea o altfel de iubire,iar eu nu mă simţeam tocmai confortabil să ştiu asta. Într-o zi ne-am certat,o ceartă urâtă,care atunci nu m-a afectat. Abia după câteva zile am început să sufăr,şi plângeam fără oprire,fiindcă rămăsesem singură,şi asta doar din vina mea,doar din cauza faptului că am fost o idioată. Pentru că cearta noastră nu a fost de ajuns,am aflat că el se va muta,în Anglia. Vestea asta mă devastase cu totul,pentru că nici măcar nu îmi luasem rămas bun. Am suferit până când am dat peste Jasmine,care a umplut golul lăsat de el. Jake se făcuse foarte frumos,cu trăsături fine,şi ochii lui căprui-verzui care mereu m-au înnebunit. Era înalt,foarte înalt pe lângă mine şi afişa un zâmbet ameţitor. 

- Heeei,pământul către Anne ! ţipă el pentru a mă scoate din transă.

- Ăh ,da ,bună,intră,te rog. zic bâlbâindu-mă.

Nu înţelegeam ce căuta aici,nu ne mai vorbisem de ani buni,şi puteam să jur că încă mă urăşte.

- Eu..am deranjat ceva? spune şi se uită întrebător către Darius,care era la fel de confuz.

- N-n-nu. zic implorându-l din priviri pe Darius să mă ajute. Jake,el e Darius. Darius,el e Jake,colegul meu din gimnaziu.

Se strâmbase când auzi descrierea mea ,dar dădură mâna şi apoi Darius spuse :

- Anne ,eu plec,vă las să povestiţi. Să ai grijă de tine. Jake,mi-a făcut plăcere să te cunosc. zice astea şi-mi dă  un pupic finuţ pe frunte. 

Acum că Darius a plecat am rămas doar eu cu Jake,super. 

- Şi...ce te aduce pe acasă? zic frecându-mi palmele.

- Păi..de fapt..mă mut din nou acasă,definitiv. Şi motivul pentru care mă mut aici eşti tu,draga mea Roxanne Andrews.

- Nu-mi spune aşa,ştii că urăsc ca cineva să-mi pronunţe tot numele!! zic răstindu-mă puţin la el.

- Şi eu care credeam că te vei bucura să mă vezi..zice bosumflându-se.

- Normal că mă bucur,idiotule! Dar tu ai idee cât m-a durut tot ce s-a întâmplat? Nici măcar nu ai avut bunul simţi să vii să-mi spui un 'pa' amărât. Am suferit ca o proastă fiindcă rămăsesem singură,singură şi nefericită. Nu înţeleg motivul vizitei tale,eram foarte bine până să apari aici ca din nean. zic aproape vomitând cuvintele.

-Ce-i cu tine? Am vrut să vin să vorbim,dar nu am vrut să doară şi mai tare...erai singura persoană de care îmi păsa cu adevărat...spune lăsând capul în jos.

Mă muiasem cu totul...lacrimile îşi croiau drum pe obrajii mei îmbujoraţi şi buzele îmi tremurau. N-am mai vrut să stau cu durerea asta în piept şi l-am luat mai repede în braţe. Apropierea asta îmi stârnea mii de sentimente pierdute...doar că acum inima mi-o luase la goană şi simţeam că picioarele devin ca de gelatină . Opri îmbrăţişarea şi se uită adânc în ochii mei..parcă încercând să-mi citească starea. Eu pe de altă parte învăţasem cum să citesc persoanele doar după privirile acestora şi cum să ascund tot ce simt,deci el nu putea vedea decât lacrimile care se pironeau în colţul ochilor. Îmi dădu o şuviţă rebelă după ureche şi îşi apropie buzele de ale mele. Îi puteam simţi respiraţia iar a mea dispărea cu fiecare milimetru cu care el se apropia tot mai mult. Buzele lui le-au prins pe ale mele într-un sărut plin de emoţii şi de bucuria revederii. Nu ştiu ce a fost cu mine dar m-am lăsat pradă dorinţei ce fierbea în mine. Era atât de perfect,totul. El se făcuse un băiat în adevăratul sens al cuvântului şi mirosul lui specific de mentă pe care îl emană îmi străbate cu plăcere fiecare colţişor al corpului ..iar eu..eu am crescut,amândoi de fapt,avem deja 16 ani şi ne-am maturizat sever. Sărutul acesta,primul meu sărut adevărat , a fost cel mai bun lucru din ultimii ani. Ăsta nu-l voi regreta. Pământul către Anne,trezeşte-te fato,dacă nu-ţi aminteşti să mai şi respiri o să te sufoci,din cauza plăcerii dar tot sufocat este!!  Vocea din capul meu m-a readus cu picioarele pe pământ. Am oprit finuţ sărutul fiindcă aveam nevoie de puţin aer. Ne-am sprijinit frunţile unul de altul şi respiram sacadat. În momentul acela am uitat de tot,de griji,de Jasmine,de părinţi,de Chase,chiar şi de Darius,nu-mi păsa decât de ceea ce va urma acum.

- Asta...asta...a fost...—

- O greşeală,ştiu,Anne,îmi pare rău,iartă-mă dar vreau să fac asta din clasa a 7 a şi nu am mai putut rezista. zice fără să respire.

Simţeam că un discurs despre cât de mult mi-a plăcut sărutul ar fi fost penibil,aşa că mi-am zdrobit buzele de ale lui,pentru a-i da un răspuns pe măsură. Asta a mai creat un şir de săruturi care ne-a potolit pentru un timp pofta.

- Şi...şi..şi asta ce înseamnă? zic înghiţind în sec

- Nu ştiu iubito, tu să-mi spui. zice cu un zâmbet şmecheresc
"Iubito" cuvântul ăsta suna ca o melodie de care nu m-aş mai sătura niciodată.

- Deci..suntem un cuplu sau ceva de genul?

- Clar ca lumina zilei ,rază de soare. spune şi-mi sărută uşor mâna.

Pentru prima dată în viaţa mea mă simţeam cu adevărat iubită..şi în siguranţă. Eram fericită,chiar dacă totul a fost aşa rapid. I-am sărit din nou în braţe şi apoi am început să povestim. Era aproape dimineaţă,cred,şi mi-a spus că s-a înscris la acelaşi liceu ca şi mine,şi că mâine mergem împreună. L-am sărutat luung şi apoi a plecat.

Am încuiat bine uşa în urma lui şi am fugit la duş,chiar dacă era târziu şi eram foarte obosită trebuia să am un moment de respiro. În timp ce picăturile fierbinţi de apă îmi alintă corpul în minte îmi apar imaginile cu buzele moi şi cărnoase ale lui Jake. Nu-l iubeam ,era imposibil,dar am simţit ceva în acel sărut,altceva.

Mi-am alungat gândurile şi am decis că aveam nevoie de măcar 2 ore de somn.

La liceu am plecat împreună cu Jake,ţinându-ne de mână. Spre bucuria mea elevii nu -au holbat la  noi la ca a 8 a minune a lumii şi totul a decurs normal până când ne-a văzut Chase.