Before

2.Încep să urasc engleza.

   

     Capitolul 2:" Încep să urasc engleza."

     — Hei Jackson, îi răspund întorcându-mă spre el.

     Privirea îmi fuge spre Rainer în secunda în care mă întorsesem, care încă mă privea la rândul lui. Dacă privirile ar putea amenința, a lui nu s-ar mai opri.

     — Cine are ora de engleză acum? îl aud pe Jackson întrebând așezându-se în dreapta mea. Nu prea îmi aduceam aminte ce ora urma să am. Nu îmi aminteam nimic din ce citisem pe hârtiile de la directoare, dar îi spusesem lui Jess că urma să am o oră plictisitoare, așa că mă întorc spre ea cu un zâmbet sperând că își v-a aminti.

     — Rylee, spune continuând să îl privească pentru ultima dată pe Nick.

     Chicotesc apoi intrăm în clădire mergând spre clasele noastre. Drumul a fost scurt și tăcut până când Jess se oprește în fața altei clase lăsându-mă singură cu Jackson.

     — Ne vedem după ore! exclamă ea făcându-ne cu mâna.

     Eu și Jackson am intrat în clasă și am înaintat spre bănci. El se așeză în prima bancă lângă un băiat șaten îmbrăcat cu o cămașă în carouri roșii lăsându-mă să arât ca o ratată, dar el nu observase așa ca îi zâmbesc și continui sa merg spre ultimele bănci.

     Profesorul intră nu la mult timp după noi, își plimba privirea prin clasă apoi își lasă servieta pe catedră si trece la lecție. Probabil ceva era înneregulă dacă părea atât de afectat, de parcă aștepta pe cineva.
Scrie câteva noțiuni pe tablă iar eu îmi notez tot cu un creion pe caiet deși urma să uit in următoarele minute.

     — Sunt chiar aici, Parker. Aud din dreptul ușii.

     Îmi întorc privirea rapid spre ușă si îl văd pe Rainer stând în dreptului ușii de parcă avea nevoie de prezentare. Își întoarce brusc privirea spre mine, făcându-mă să mă încrunt. Nu știam dacă încerca să mă sperie din priviri sau doar voia să știu că era atent la mine. Cert era că și restul colegilor îl priveau de parcă îi așteptau următoarea mișcare, dar el se uita urât la mine făcându-mă să îmi dau seama ca probabil fusesem singura peste care a dat.

     — Ia un loc, Devon, spune profesorul continuând să scrie la tablă.
     Se plimbă printre bănci apoi își drege glasul și se așază lângă mine.

           Fir-ar să fie!

      Îmi întorc privirea pentru o secundă iar el se sprijină de spătarul scaunului trecându-si mâna prin păr, apoi ridică o sprânceană de parcă aștepta să îi spun ceva. Clipesc de câteva ori și revin la ce făceam înainte fără să îi dau atenție băiatului din dreapta mea.
Ora se scurge repede iar eu îmi iau cărțile și ies pe ușă urmată de Jackson și colegul lui.

     — Îl cunoști pe Rainer? De obicei nu se așază lângă nimeni, zice Jackson așezându-și cărțile în dulap.

     Am vrut să râd când l-am auzit pe Jackson spunând că Rainer nu se așeza lângă nimeni. De parcă emana o energie de luo singuratic.

     — Nu, dar mai devreme a dat peste mine, îi răspund sec. Mi se părea că Rainer era subiectul de discuție al tuturor dar pentru mine era deja a doua oară când speram să nu mai aud de el pentru restul zilei. Îmi caut telefonul pentru a îi da un mesaj lui Jess dar în zadar. Îmi scot cărțile din geantă și din dulap în speranța de a îl găsii dar nu este. Oh, la naiba!

     — Mi-am uitat telefonul în sala de engleză. Mă întorc imediat, spun apoi îmi închid dulapul și mă duc spre sală.

     Ajung în fața ușii și mă opresc când aud vocile groase ce răsunau din clasă. Am ridicat o mână, gata să bat. Dar apoi am auzit o voce aspră și joasă ce semăna extrem de bine cu vocea profesorului.