Cincizeci si opt

1.5K 81 8
                                    

Millie pov.

Restul zilei l-am petrecut in camera mea secreta. Inca o mai am si inca e secreta, dar acum nu o mai folosesc pentru a ma ascunde ca sa desenez ca inainte, ci o folosesc pentru a ma ascunde de restul in momente ca astea.

Nu ma deranjeaza asa de mult faptul ca nu au venit, poate aveau ceva mai bun de facut, dar speram ca macar unul din ei va veni. Macar unul daca nu toti.

Tot ce am facut in ultimii doi ani a fost pentru ai face mandrii. Poate ca exagerez si eu cu acest comportament copilaresc dar situatia e deranjanta.

Acum, e ora 23.35 iar eu stau pe terasa din camera mea. Desii e vara, afara e destul de frig, iar tinuta mea nu ma ajuta deloc.

Sunt imbracata cu o pereche de pantaloni foarte scurti si un tricou mai lung si larg luat de la Zayn. Cu acest tricou nici macar nu mi se vad pantalonii.

Mama m-a invatat cand eram mica un lucru foarte folositor la orice problema.
Mama m-a invatat sa fac un lucru cand sunt trista sau neajutorata. M-a invatat sa vorbesc cu Jace prin stele.

De cel putin trei ori pe saptamana, eu si unchiul Jace avem conversatii, ceea ce se va intampla si in aceasta seara. Mama imi spunea ca ma va ajuta cand am nevoie, si mereu o face. Cand vorbesc cu Jace, reusesc sa gandesc mai limpede.

Doar mama stie ca vorbesc cu Jace, sau cel putin ca vorbeam. Asta e un fel de ritual secret. E un fel de purificare a sufletului.

-Hey Jace. Ce mai faci? Nu am vorbit de mult, dar am fost ocupata. Cred ca stii ca am construit o scoala pe care am inaugurat-o chiar azi. Mama si tata nu au venit la eveniment. Nici macar Niall si Fizz. Nici baietii nu au fost. Fratele meu si prietenii mei, printre care si propriul iubit, au lipsit si ei. Nu au fost acolo sa ma sustina, desii totul a fost facut pentru ei. Speram ca dupa eveniment, tata va fii mandru de mine cu adevarat si ca voi fii putin mai respectata, dar se pare ca ce fac eu nu e suficient de important. Spun apoi iau o gura mare de aer

-Speram ca macar de aceasta data sa fie alaruri de mine. Speram ca voi fii tratata altfel in familie, dar se pare ca proasta de Millie incearca degeaba. Nimic nu o sa se schimbe si trebuie sa ma impac cu idea. Trebuie sa fiu mai rece si mai dura ca sa nu mai fiu luata de proasta. Ma bucur ca am vorbit Jace. Ne auzim curand.

Acestea fiind spuse mai arunc o singura privire spre cer apoi intru in camera mea.
Inca nu vreau sa ies de aici, dar nu am mancat absolut nimic de dimineata si mor de foame.

Ies usor pe usa apoi cobor scarile personalului si cobor intrand in bucatarie. Nu e prea multa lume aici, doar Madame Isabelle, bucatareasa.

-Buna seara, Madame Isabelle. Spun eu politicos

-Buna seara alteta. Cu ce va pot ajuta?

-Ai ceva de mancare? Mor de foame.

-Sigur. Am trufe de branza dulce. Am bruschete cu caviar. Dar daca vrei altceva pot sa iti fac.

-Imi faci te rog niste clatite?

-Desigur alteta. Altceva?

-Nu multumesc.

In timp ce Madame Isabelle imi prepara clatitele mele preferate, eu butonam telefonul verificand ce mai e nou.

Stirea despre scoala mea a aparut pe ecranul telefonului facandu-ma sa oftez. Las telefonul si o privesc le Madame Isabelle preparandu-mi clatitele.

Dupa ce aceasta le termina de preparat, le umple cu nutella, capsune, fructe de padure, banane si frisca.

Mananc linistita apoi ies din bucatarie indreptandu-ma spre scarile pe care le folosim de obicei. Ceilalti probabil dorm deci nu.mai conteaza daca ne intalnim sau nu.

Mergand cu privirea atintita in podea, ma lovesc de un piept tare. As recunoaste oriunde acest parfum.

-Scuze tata. Spuee sec

-Auch, asta a durut. Nu mai sunt "tati"?

-Nu cred ca sunt destul de importanta pentru asta.

-Uite scumpo, imi pare rau ca nu am putut venii la eveniment, dar ca rege aveam o problema grava si urgenta. Baietii m-au ajutat, iar mama ta, Gaby si Cheryl erau cu copii la vaccin. Restul habar nu am ce au facut, dar tot ce vreau sa stii e ca ne pare rau. Am vazut ce ai facut, si sunt foarte mandru de tine. Ai construit o scoala doar pentru a putea invata copii din acea zona. Iar faptul ca ai denumit-o dupa mine ma face sa explodez de mandrie.

-Serios? Intreb cu lacrimi in ochi

-Sigur ca da scumpo, si orice ai face si orice as face vreau sa stii ca sunt foarte mandru de tine.

-Love you daddy.

-Love you too sweetheart.

In urmatoarea secunda eu ai tati am format cea mai lunga si placuta imbratisare le care am avut-o vreodata.

Imi pare rau pentru comportamentul meu de pana acum. Trebuia sa stiu ca in unele momente ai mei nu ma pot sprijinii. Sunt fiica regelui iar asta are consecinte. Ei nu au grija doar de noi 4, ei au grija de toata tara. Ei au grija ca copii sa primeasca suficient pentru a traii. Ei se asigura ca tara primeste ce are nevoie, dar asta nu inseamna ca noi nu suntem iubiti.

Helau guys. Am intarziat cu capitolul dar m-am blocat la un moment dat. Imi cer iertare pentru greseli. Ne vedem curand. Bye! [×_×]

Vanduta regelui «L.T.»Where stories live. Discover now