O fată cam tocilară

Din nou la...închisoare

O nuuuuu....trebuie să merg din nou la școală.
    E dimineață. Alarma îmi sună încă în creier în timp ce îmi fac un duș scurt.După duș îmi aleg niște haine la nimereală, nu înainte de ai căuta și micuței care dormea ca un înger i le-am așezat pe pat după ce am sărutata pe frunte am coborât jos să îmi iau micul-dejun. Am mâncat puțin și dusă am fost (spre liceu desigur).
    La liceu nu s-a întâmpat nimic ieșit din comun decât niște bârfe cum că ea a fost văzută cu un băiat între blocuri mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, ceea ce nu era adevărat.
-Ia uite cine a venit la școală,ești bine fato ,poți să mergi ori tu când mergi joci sotron ? întreabă așa zisă populară a școli Rebecca ,nu era suficient că le aveam pe Em și Oni pe cap mai trebuia să se bage și curva asta în seamă. Defapt eu nu mai aveam piciorul în ghips demult și nici mâna ,le avem decât bandajate dar era ok.
Eu încerc să merg mai departe dar îmi pune piedică și cad direct pe mâna stângă care mă durea îngrozitor. Încerc să mă ridic, dar în zadar râsetele răsumau din ce în ce mai rare iar eu tot jos eram de 5 minute ,un băiat cu ochelari cred că era un tocilar nou mă ajută să mă ridic.
-Ești bine ? spune el cu un ton timid
-Da,mulțumesc...ăă?
-Smith...Dylan Smith.
-Aliet Miller.Îmi pare bine Dylan.
-Și mie Aliet. Știi eu sunt nou pe aici...dacă nu ai treabă ai putea să îmi arăți înprejurimile ? continuă el cu același glas de timid
-Desigur.răspund zâmbind
-Păi ...diseară vrei să ne plimbăm ?
-Păi...ăă..ok.
-Mă bucur.Ok..după ore te aștept pentru a te conduce acasă.
-Bine,paa.
-Paa.
Uff...gata am scăpat de toc...de Dylan nu e frumos din partea mea să-l jignesc.E drăguț băiatu ,are parul negru-albăstrui iar ochii au culoarea verde spre căprui.Păcat că-i ține ascunși sub ochelari,iar dacă nu s-ar îmbrăca la costum sigur ar avea multe fane.
Restul orelor au decurs normal și am aflat că Dylan e cu un an mai mare decât mine.
Orele s-au terminat ,Dylan m-a așteptat și împreună am mers spre casă. Am vorbit despre diverse chesti și chiar avem câteva multe lucruri în comun.
După 1 oră de plimbări ne-am gândit că ar fi mai bine dacă am merge acasă și asa am făcut.Ajunsă în fața uși casei mele mi-am luat la revedere de la Dylan și am intrat în casă.
Un mic fluturaș îmi sare în brațe strigând de bucurie:
-Mamiiii!!
-Îngeraș, ce dor mi-a fost de tine! exclam fericită
-Și miee!...Mami da tu unde ai fost ?
-La liceu scumpo,am învățat.
-Și ...și eu o să învăț nu ?
-Da prințeso ,da când o să mai crești.
-Yupiii.
-Ai păpat ?
-Nu.
-Bine ..hai la papa. O ridic din brațele mele și mergem în bucătarie unde îi găsesc pe părinți mei ,tata citind un ziar iar mama pregătind cina ,a trecut așa de repede timpul cu Dylan că nici nu am obervat cât e ceasul.
-Ali ?
-Da mama.
-De ce ai venit la ora asta acasă ?
-Păi...păi.
-Spune nu te sfii. mă îndeamnă mama
-Păi...mi-am făcut un prieten cam tocilar și el e nou...și m-a rugat să-i arăt împrejurimile...și am pierdut noțiunea timpului.zic bâlbâindu-mă
-Mami ale un iubit. Mami ale un iubit... începe să râdă Maya .Noi râmânând uimiți de limbajul Mayei ,dar ne revenim imediat într-un hohot de râs
După mai multe discuți amuzante de genu ,am hotărât că e timpul pentru somn așa că am urcat sus cu Maya pe umeri mei ce râdea ca o "nebună" am intrat în baie și după ce ne-am facut un duș ne-am schimbat apoi am intrat în pat cu gândul să dorm...dar se pare că micuța mea nu avea somn așa că trebuia să-i spun o poveste. După poveste ușor-ușor am adormit.

Îmi cer scuze pentru greșelile mele gramaticale.
Pupicii💋