Stele Căzătoare

La școală - Lya -

Quote: "We are the wild youth"

Am ieșit din clasă alături de Clara. Urma pauza de prânz, care avea să dureze 30 de minute. Pe hol îl revăd pe Xander.
- Îl știi pe Mark? o întreabă acesta pe fata înstelată.
- Ne-am cunoscut la cursul de biologie. De ce? Îl cunoști?
- Da. L-am ajutat să găsească o sală de clasă.
În tot acest timp, eu îmi plimbam ochii de la Xander la Clara. Apoi întreb:
- Dar voi?
- Noi ce? A, da! Suntem amici, răspunde ea.
- Atât la școală, cât și în afara ei, adaugă el. Hai să ne grăbim! Se termină mâncarea până când ajungem și noi.
- Nu că ar fi excelentă, dar este comestibilă, completeză Clara în timp ce intrăm în sala de mese.

Voiam să mă îndrept către coada de copii, unde fiecare aștepta să-i vină rândul, însă domnișoara cu miros de scorțișoară amestecat cu vanilie mă trage de mânecă spre o masă unde se afla o fată blondă cu părul foarte lung și cu o pereche de ochelari de vedere cu rama transparentă, având ochii albastru-deschis. Era îmbrăcată lejer, într-un tricou, o pereche de blugi și adidași.
- Mark, ea este Lya! Lya, el este Mark! spune Xander în timp ce ochelarista și cu mine îl priveam cu atenție.
După ce formalitățile sunt încheiate, Lya îi chestionează pe ceilalți doi prieteni:
- Ce a durat atât?
- A intervenit o situație neașteptată, o informează Xander.
- Ce? Incendiu în inima Clarei?
- Ce vrei să spui? zice ea crispată.
- Arzi, asta vreau să spun. Ești atât de roșie; mai, mai să întreci o căpșună. Dar cred că știu care este cauza! adaugă ea zâmbind curios către mine, zâmbet ce lasă la iveală niște dinți albi și mari, cu strungăreață.
În acel moment sângele îmi uracă până la obraji și ridic stângaci colțurile gurii.
- Taci! urmează Clara în timp ce o înghiontește și îi aruncă o privire din care reiese că era vizibil deranjată.
- Aww, ne-ai luat și nouă mâncare! Drăguța! încheie blondinul cu ochi maron conversația care devenise ciudată.
- Știu! Să mai spuneți acum că nu sunt o prietenă bună!
- Am spus vreodată asta?
- Da! De mai multe ori chiar.
- Eu trebuie să merg la coadă, dau eu să plec, observând că pe masă nu erau decât trei tăvi.
- Nu e nevoie! Ți-o dau pe a mea. E intactă și în plus nu mi-e foame, zice Lya în timp ce împinge tava cu mâncare spre partea mea de masă și își scoate din buzunarul blugilor o acadea cu căpșuni.
- Sigur e în regulă?
- Da! Nu face nimic! afirmă ea zgomotos.
- Oh, nu! Iar ții dietă? urmează fata cu ochi verzi trecându-și palma la frunte dezamăgită.
- Da, dietă pe bază de hârtie igienică sau cum? intervine Xander.
- Nu, nu țin dietă. Am mai spus: nu îmi este foame. Și nici nu am poftă de... terci. Yaks! Oh, și Xander, foarte, foarte slabă gluma. La valoarea ta?
- Fac și eu ce pot! Îmi ies doar 99% din replici, v-am mai zis! după care râdem cu toții.
- Deci, Mark, ce te aduce prin New York? spune Lya lingând molcom acadeaua și privindu-mă curioasă în așteptarea răspunsului.
- Promovarea tatei.
- Înteleg... Și unde locuiai înainte?
- Cleveland.
- L-am vizitat vara trecută. Frumos oraș! afirmă Clara.
- Da, chiar este, spun eu melancolic.
- Cred că am făcut rost de un poet sensibil, am dreptate? vine replica din partea blondei.
- Cam așa, dar nu poet! adaug și apoi îi văd pe colegii de prânz zâmbind.