Yuuki & Saito ~ O poveste de neuitat

Capitolul 3

Ziua urmatoare ma trezesc simtind cum razele soarelui care trec prin micile geamuri ale casei vor sa imi patrunda in ochi.

Imediat cum imi intorc capul spre stanga vad patul care se afla langa mine.

"Huh...? De ce patul e langa mine, nu sub mine?" , gandesc eu nedumerita si inca putin ametita dupa somn.

Apoi imi intorc privirea spre dreapta si il vad pe Saito care este foarte aproape de mine, mai ales de fata mea, eu rosindu-ma instant.

Neputand sa ma controlez, scot un mic sunet, dar care il trezeste pe cel de langa mine.

-Mmm...oh, te-ai trezit, Yuuki, spune el cu o voce foarte adormita.

-C-ce faci langa mine, S-saito?? il intreb eu panicata.

-Ce? Dorm,nu se vede?

-V-vad asta! Ma refer de ce dormi langa mine??

-Se pare ca nu iti mai amintesti nimic...,spune el in timp ce se ridica si se aseaza pe pat, invitandu-ma si pe mine sa iau loc langa el.

Dupa putin timp in care el se intinde incepe sa imi spuna:

-Pai stii? Aseara dupa ce ne-am culcat, dupa cateva ore tu ai cazut din pat si ai aterizat pe mine iar apoi m-ai luat in brate crezand ca sunt o perna si a trebuit sa dormim asa.

-C-ce?? spun eu foarte mirata in timp ce fata mea este deja complet rosie si imi las capul in jos.

-Da. Si dupa un timp se pare ca mi-ai dat drumul si am continuat sa dormim asa pana acum.

Fata mea arde ca si cum as fi fost intr-un cuptor acum cateva secunde.

"Ce??? Cum am putut sa fac asta??" gandesc eu foarte panicata si rusinata. "Ce o fi crezand el acum despre mine??!"

-Scuze. Imi pare foarte rau pentru ce s-a intamplat, spun eu in timp ce inca aveam privirea in jos. Te-am deranjat atat de mult pana si noaptea...

-Yuuki, e ok, nu iti face griji. Si nu m-ai deranjat. Oricum, macar cred ca ai dormit bine, nu?

-Da...,zic eu in timp ce vreau sa ma ascund si mai mult.

Dupa cateva secunde de liniste, Saito imi spune sa vin dupa el. Iesim, iar apoi o luam spre spatele casei unde se afla un rau foarte lung si cu apa asa de limpede incat poti vedea si pietrele de dedesupt.

-Ce frumos e! exclam eu la vederea acestuia.

-Da. Asta e cel mai lung rau din padurea asta. Din cate stiu, oamenii l-au numit Shizue. De aici ti-am adus si apa aseara.

-Oh, a fost foarte buna! exclam eu amintindu-mi de aseara.

-Si apropo, daca vrei poti sa te speli aici. Apa e putin cam rece, dar e suportabila, imi spune el dupa cateva secunde.

-A-aici?? intreb eu in timp ce ma panichez din nou.

-Da. Nu iti face griji. O sa iti aduc un prosop si niste haine de schimb.

-Nu asta este problema...,murmur eu incet in timp ce ma fac si mai rosie.

-Hm? zice el in timp ce se intreaba ce am patit.

Dupa ce mai sta putin pe ganduri spune:

-Ah! Nu iti fa griji. Eu o sa pregatesc ceva de mancare intre timp. Promit sa nu trag cu ochiul, zice in timp ce pare ca e putin amuzat de reactia mea. Asteapta-ma putin.

Imediat se duce pana in casa, ia un prosop mare si bleu si un kimono mov cu albastru pe care mi le aduce.

-Aici e prosopul, si aici un kimono in care sa te schimbi, zice el in timp ce le pune pe o piatra. Kimonoul nu e de fata, dar cred ca o sa iti vina bine. Sper ca nu e nicio problema.

-Nu e. Multumesc! Dar nu trebuie sa faci atatea pentru mine. Chiar multumesc!

-Cu placere, spune el. Acum o sa ma duc sa pregatesc micul dejun. Te astept in casa.

-Ok.

Saito pleaca, iar apoi eu ma dezbrac si intru in apa.

-Woah! Chiar e rece! exclam eu in timp ce incerc sa ma obisnuiesc cu apa.

Dupa ce termin sa ma spal, ma usuc si ma imbrac cu kimonoul pe care mi l-a adus Saito si pe care incep sa il admir cat de frumos e.

Mai trec 5 minute si intru in casa. Imediat ce deschid usa il vad pe baiat care ma asteapta cu niste felii de paine prajite cu gem si niste pahare cu ceai. Kyo se afla langa masa, mancand cu pofta laptele sau.

-Iti sta bine cu kimonoul! imi spune cum ma vede.

-M-multumesc! zic eu in timp ce ma rosesc putin. Imi place mult kimonoul!

-Atunci ma bucur! imi zambeste el.
Apoi iau loc si incepem sa mancam si sa bem ceaiul. Dupa ce terminam, el ma intreaba:

-Asa...spuneam ieri ca o sa iti zic mai multe despre locul asta.