Te văd prin mine

Cap.4

M-am smucit brusc la realitate , si Kyle era la cativa pași in urma mea, iar eu alergam din răsputeri , Agitându-mi bratele cu sălbăticie. M-am forțat si mai mult , am alergat si mai repede alungandu-mi din minte imaginile si caraghioasa dorința subită pentru cel mai bun prieten al meu, alergând si atat.
Kyle s-a strecurat in câmpul meu vizual periferic , in ritm cu mine, incordandu-se , Dupa care forma lui superioară a prevalat , ajutându-l sa se desprindă de mine, alergând mai iute decat as fii putut spera vreodata sa alerg. Iute ca o vedeta naționala a fotbalului american, la categoria șaisprezece ani.
M-am împleticirea , am încetinit , m-am oprit , apoi m-am aplecat in față cu mainile pe genunchi , gafaind. Kyle era la vreo zece pași in fata mea , in aceeași postura. Florile sălbatice se legănau in bătaia vântului , bine venit si răcoros in arșița începutului unei seri de Septembrie. M-am oprit iar din mers , cu capul dat pe spate , străduindu-ma sa-mi domolesc respirația; apoi ,mi-am coborât fata la loc si mi-am înfășurat-o cu maieul , ca să-mi absorb transpirația care-mi ustura fruntea.

- Ar trebui sa faci ceva mișcări de refacere , a murmurat Kyle , la doar cativa centimetri de mine.

Am tresărit la auzul vocii lui, si mai ales la brusca lui apropiere. Inima a inceput să-mi bata cu violenta din cauza agitatiei. Iar asta era o prostie. Eram cu Kyle. El stia totul despre mine. Ma văzuse goală. Ceea ce era tocmai cel mai nepotrivit lucru la care ma gandesc , într-un astfel de moment. El respira adânc , tărăgănat , si mi-am dat seama ca , daca nu eram prudenta ,puteam ajunge sa ma conving pe mine însămi ca nu era doarme gâfâiala de pe urma alergării.
Mi-am umezit buzele , iar privirea lui mi-a urmărit traseul limbii. Asta era de rău.

- Kyle .. , am inceput, dupa care mi-am dat seama ca nu stiam ce sa mai spun.
- Nell , mi-a raspuns , si vocea ii suna calda , încrezătoare. Netulburata însă din ochii... ochii il trădau.
Mi-a intors spatele , s-a aplecat , cu picioarele împreunate si si-a inceput Exercițiile de refacere. Dupa ce am terminat amandoi, ne-am Așezat pe iarba , si mi-am dat seama ca nu mai putem evita discuția. Ca să-mi maschez agitația , mi-am desfăcut parul din coada , si l-am scuturat.
Kyle a inspirat adânc , m-a privit agitat , apoi a inchis ochii , strâns.

- Nell, asculta-ma. Cand am zis "de ce nu", asta a fost.. a fost o prostie. Nu asta aveam in gand. Scuza-ma. Imi dau seama cum o fi sunat pentru tine. Doar ca eram Atat de suparat si derutat ..
- Derutat ?
- Da , derutat! a raspuns Kyle, aproape urlând. Toata chestia asta de azi dintre noi , e derutanta. Cand mi-a spus ca te-a invitat Jason sa iesiti impreuna , am... a fost ca si cum ceva din capul meu mi-ar fii plesnit. Mi-am imaginat cum esti cu el , poate chiar salutându-l , si atunci..nu. Nu, si atat.
Și-a trecut mainile peste fata, apoi s-a întins la loc pe iarba, cu privirea îndreptată spre cerul albastru.

- Imi dau seama cum o sa sune asta, dar.. cand mi-am imaginat bratele lui Jason in jurul tau buzele pui atingandu-te .. n am mai putut sa suport.
- Nici eu. Adica, m-a surprins felul in care ai reactionat , dar dupa ce m-am dus acasa si m-am gandit ca aveam sa ies impreuna cu Jason... pur si simplu nu s-a potrivit, n-am putut sa ma imaginez cu el.
- Si aunci , o sa mai iesi cu el, Totusi?
Am ezitat putin cu răspunsul.
- Nu stiu. Cred ca nu.
Kyle mi-a aruncat o privire , dupa care și-a scos iPhone-ul.
- Si el stie ?
Am inspirat brusc. Nu-l sunasem ca sa anulez întâlnirea.
- Nu, ce naiba, nu stie.
Buzele lui Kyle s-au arcuit într-un zambet.
- Atunci , ar fii bine să-l suni , hm ? Acum s-o întreba unde esti, imi închipui.
- Pot sa folosesc telefonul tau?
Și-a cautat prin agenda, apoi mi-a întins telefonul.
Vocea exuberanta a lui Jason s-a auzit imediat in difuzor.
- Salut Kyle, fratele meu! Ce mai faci?
Am tras aer in piept, cu șovăială.
- Jason, defapt sunt eu, Nell. Te sun de pe telefonul lui Kyle... Am..mi l-am uitat pe-al meu.
- Ti l-ai uitat pe-al tau? Unde esti? Tocmai intru pe aleea ta , chiar acum!
Vocea lui prietenoasa , emoționată , căpătase p nuanță dezorientata.
- Asculta, imi pate rau, dar nu pot sa ies cu tine..
Tăcere prelungita.
- A, m-am prins , a zis apoi, pe un ton vlăguit , si puteam să-mi imaginez chipul lui pleostindu-se. E totul in regula? Adica..
- Nu , doar ca.. s-ar putea să-ți fi spus da prea repede, Jason. Imi pare rau.. nu.. nu cred ca ar putea sa mearga.
- Așadar , nu e o amânare, nu.
- Nu. Imi pare foarte rau.
- Nu-i nimic , a replicat , râzând , un ras foarte forțat, spart. Ce naiba,nu. Nu e nimic.
- Imi pare foarte rau, Jason
- E vorba despre Kyle , nu-i asa? Esti cu el, ma suni de pe telefonul lui , asa ca e evident ca e vorba despre el.

Nu ma asteptam sa iasa chiar asa , dar .. Mhm ;))