Prima dragoste a mea a fost Kyle , era fratele mai mic al lui Colton Calloway.
Kyle a fost primul din toate punctele de vedere. Apoi, intr-o furtunoasă seară de august , a murit, si odată cu el a murit si cea care am fost eu. Colton nu m-a invăta...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ma întâlnisem cu Kyle lângă bolidul lui Camaro tunat, ca de fiecare data dupa ora a șasea , si am luat o din loc, in crâșnetul cauciucurilor. Kyle avea tendința sa conduca de parca ar fii fost intr o cursa de urmărire la viteza maxima , însă era foarte îndemânatic ca șofer , deoarece tatal lui avuse grija sa-i aranjeze cursuri de conducere preventivă. -Ghici ce? i-am spus , entuziasmata , in timp ce Kyle lua niste curbe ba la stânga , ba la dreapta. -Jason Dorsey m-a invitat in oras! Ma scoate diseara la cina! Kyle fusese cât pe ce sa iasa de pe carosabil , apăsase cu putere pe frâna, făcând ca masina sa derapeze pe sosea. -Ce ai zis? Părea furios, ceea ce m-a derutat umpic. -Fiindca as fii putut sa jur ca tocmai mi-ai zis ca te-a invitat Jason in oras. Simțisem cum mi se opreste respirația de ardoarea din ochii lui, si mai ales.. din vocea lui. - Am..am zis? Mi-a iesit ca o intrebare timida si dezorientata. Dupa un moment de derută am continuat: -El.. vine sa ma ia la șapte. O sa mergem la Brann. De ce te porti asa? - De ce mă...? Kyle închisese gura brusc, clănțănind din dinti, dupa care si-a trecut palmele peste față. -Nell, nu se poate sa iesi cu Jason. -De ce? M am mirat eu. -E drăguț si simpatic. E cel mai bun prieten al tau , si nu inteleg ce ai împotriva lui? -Sunt entuziasmata Kyle , sau mai bine zis , am fost. Nimeni nu ma mai invitase pana acum in oras..si in sfarsit am voie sa ies cu baieti, din moment ce am șaisprezece ani. Chipul lui Kyle s-a schimonosit, si am vazut cum o sumedenie de sentimente au trecut in valuri peste trăsăturile lui frumoase. Deschisese gura sa spuna ceva , dar apoi a inchis-o la loc. In cele din urma a scapat o înjuratura gemuta si a deschis portiera , s-a aruncat afara din masina , trântind-o dupa el. Am ezitat sa-l urmez, mai dezorientata ca oricând. Oare este posibil sa fie gelos? Si daca ar fii de ce nu m-a invitat el in oras? Mi-am desprins parul din coada si l-am legat la loc. Kyle? Faceam toate lucrurile impreuna cu Kyle. Toate. Mancam impreuna de prânz in fiecare zi. Mergeam in drumeții si picnicuri , in lungi expediții pe bicicleta , of si cat nu mai sunt .. Mi-a revenit in minte cand l-am vazut pe Kyle întorcându-se cu spatele , cand si-a dat boxerii jos si am simtit o furnicătura in pântec la vederea posteriorului sau dezgolit. La vremea aia pusesem senzația pe seama amețelii.
Cand stateam in spatele casei mele , si el ma scotea din starea aia proasta, pana cand imi trecea. Adormisem pe terasa cu el de o mie de ori, am adormit pe canapeaua lui, in timp ce vedeam Filme. Pe canapeaua lui, in poala lui. Cu capul pe pieptul lui, in bratele lui. Ăsta e genul de afecțiune dintre cei mai buni prieteni, nu-i așa? Noi nu ne-am sărutat niciodata , nu ne-am tinut niciodata de mama,totusi , ca doi iubiți. Iar daca cineva ne întreba daca suntem impreuna , ceea ce se intampla foarte des , întotdeauna răspundeam la modul "nu,nu iesim impreuna. Suntem doar prieteni buni."
Dar pare sa fii fost mai mult? Doamne, ce încurcătura! Am coborât din masina si am pornit dupa Kyle. Dispăruse de mult din vedere , dar stiam încotro s-a dus. Era un loc anume, pe movila aflata dincolo de lanul de porumb al domnului Ennis , unde stateam deseori impreuna. Kyle se cățărare pana la jumătatea Pinului lovit de fulger care încununa movila. Copacul avea o creanga lunga si groasa. Am inceput sa ma urc si eu cu picioarele pe frângă , dedesubtul lui Kyle , si am așteptat. El si-a încolăcit picioarele in jurul ei, s-a aplecat in jos si m-a ridicat ca pe o păpușa, așezându-mă apoi in fata lui. Dintr-o data , poziția asta a capăt o semnificație noua. M am lasat cu ceafa pe umărul lui , si mi am ridicat privirea spre el. Spre profilul lui sculptat si superb. Avea sprancenele împreunate si maxilarele strâns încleștate. Inca era nervos. - Kyle.. hai sa vorbim. Eu nu... - Nu, ce? Ba da intelegi. M a intrerupt , aruncându-mi o privire , apoi închizând ochii. - Suntem cei mai buni prieteni ,Kyle. Daca pentru tine mai e altceva, esti liber sa mi-o spui. - Pentru mine? a intrebat si si-a trântit cu putere capul de trunchiul copacului. Nu știu Nell. Eu, mda , eu zic ca suntem cei mai buni prieteni , prin definiție bănuiesc. La urma urmei am crescut impreuna, nu ? Am stat atata timp impreuna, si le spunem oamenilor ca doar asta suntem, dar...? - Dar ce? M am interesat , simtitnd cum imi bubuie inima in piept. Asta putea sa schimbe totul - Dar daca ar fii mai mult ? M-a intrebat. Intre noi doi? - Mai mult? Adica, să fim impreuna? - De ce nu? M a inundat un val de furie. - De ce nu? Fir-ar sa fie, vorbesti serios Lyle? Ăsta e răspunsul pe care mi-l dai tu mie ? M am lăsat sa aluneca in fața crengii , mi-am săltat piciorul peste ea si am coborât pe următoarea de dedesubt. In cateva secunde eram jos din copac si alergam deja prin lanul de porumb. L-am auzit pe Kyle in urma mea , strigandu-mi sa-l astept , dar nu m-am oprit.
