Între Infern şi Paradis( Secretele Ametistului #1)

15.Salvarea

Rosemary pov.

Am iesit din dus abia atunci cand apa devenise rece ca gheata , iar buzele mele devenisera albastre.Avusesem nevoie de timp pentru a ma calma si a gandii lucrurile la rece , daca ma duceam acolo jos orbita de furie  riscam sa fac vreo miscare gresita si sa pierd intrecerea , dandu-i chiar eu ocazia acelui demon idiot sa imi vorbeasca de sus.

M-am grabit spre dulap , inca stergandu-mi parul cu un prosop alb , blestemandu-ma in gand pentru ca am stat atat de mult in baie ,acum mai aveam fix cinci minute si patruzeci si doua de secunde sa ajung in fata castelului si nu aveam de gand sa intarzii nici un ruptul capului.Am scanat rapid continutul dulapului si am luat un tricou alb si o pereche de pantaloni de trening , pe care le-am imbracat intr-un timp record.Parul l-am prins intr-o coada de cal , mi-am luat tenesii in picioare si am aruncat o privire oglinzii in timp ce ma intreptam spre usa , bufnindu-ma rasul fara sa ma pot abtine .Este clar ca azi aveam ceva cu aceasta combinatie dintre alb si negru.

Acum , stiind ca sunt gata , am aruncat o ultima privire ceasului si am vazut ca mai aveam trei minute si doua secunde.Am prins cleanta si am deschis usa , incepand sa aleg pe coridor.Nu puteam sa intarzii.Mai aveam doua minute si treizeci de secunde cand am cotit pentru ultima data dreapta , fiind sigura ca voi vedea iesirea din castel  , dar in locul acesteia , am vazut un piept bine lucrat  acoperit de un tricou negru.

„Cum de ma izbesc mereu de tampitul acesta?”intreb in gand.

Mi-am ridicat privirea , doar pentru a intalnii o preche de ochi nergrii ca smoala , astfel confirmandu-mi banuiala.

 -Ma bucur ca macar aveti bunul simt de a fi punctuali. zic privindu-l rece , furia reaparand in mod subit.

-Hai sa terminam odata cu asta . Cu cat te umilesc mai repede , cu atat voi fi mai repde in sala de antrenamente , facand ceva folositor. spuse strangandu-si pumnii.

Mi-am dat ochii peste cap si l-am impins , stranduindu-ma din greu sa nu imi inclestez mana in parul sau si sa il dau cu capul de toti peretii. Auzi la el sa ma umileasca pe mine.Cat de calma am putut , am trecut prin fata sa , iar el m-a urmat facand doar cativa pasi.M-am intors cu fata spre el , vrand  sa ma asigur ca nu ma va lovii nimic in cap , parul meu ajungand pe umarul drept din cauza vitezei cu care ma intorsesem.Il priveam urat , incurntandu-ma , dar pe el nu parea sa il afecteze , singurul lucru pe care l-a facut a fost sa isi dea ochii peste cap si sa treaca pe langa mine , oprindu-se in fata unui mecanism ciudat de undeva din spatele meu.Am analizat mecanismul pentru cateva secunde , urmarind cu privirea cum lanturile  ce erau incolacite pe o roata mare , continuau sa urce in sus pana la marginile podului din lemn si rotile zintate care incepusera sa se invarta odata ce Asella a prins manerul mecanismului , chinuindu-se putin sa il puna in miscare .Atunci mi-am dat seama ca  acea inventie ciudata ridica si cobora podul , dar intrebarea este : de ce cobora podul peste prapasie?

 -Ce faci?intreb fara a putea opri stropul de curiozitate ce mi se strecura in voce.

-Cobor podul , ce ti se pare ca fac?intreba ironic.

Am pufnit enervanta , eram constienta ca incepuse sa coboare podul , dar vruiam sa stiu de ce mama naibii facea asta. Enervata  m-am indreptat spre el , oprindu-ma in spatele sau si analizandu-i indeaproape miscarile.Priveam de-a dreptul fascinata cum muschii sai se incordau atunci cand invartea imensa roata ruginita, aducandu-mi aminte cat de mare este defapt puterea sa . Amintirea mainilor inclestate in jurul gatului meu m-a facut  sa inghit in sec. Oricat de mult mi-ar  displacea ideea , trebuia sa am grija in preajma lui , o singura miscare gresita si mi-ar fi rupt gatul , dar acelasi lucru e valabil si pentru el , rabdarea mea se termina surprinzator de repede cand vine vorba de el.

-Vad asta , demonule. Intrebam de ce o faci.ii zic , incercand sa nu imi dau ochii peste cap.

-Ingeri prosti!sopteste.