I crave you

"Ți-a fost dor...?"

M-am indreptat spre Derek,curioasa de ce era in fata casei mele. Si-a ridicat privirea spre mine si nu m-a lasat sa inaintez spre el, a coborat treptele,eu nu-mi puteam lua ochii de la tricoul lui pe care scria "Metallica" ,mi se parea amuzant pentru ca el nu pare genul de baiat care sa asculte rock, pare genul de baiat care asculta Justin Bieber si altii ca el. Nu ma intelegeti gresit,imi place Justin Bieber, dar nu sunt innebunita dupa el cum e Anna. Cand avea 14 ani isi stransese bani pe ascuns si a fost la concertul lui fara ca mama si tata sa stie. Mama sunase la politie, asa ca am fost nevoita sa o parasc,nu vreau sa imi imaginez ce s-ar fi intamplat daca mama ar fi apucat sa vorbeasca cu cei de la sectie.

-Derek,ce faci aici? ,l-am intrebat eu punandu-mi palma peste umarul lui.

-Voiam sa vorbim ceva ,zise el punandu-si mana peste a mea.

M-am speriat putin de felul in care spusese asta. Suna ca tata cand aflase ca l-am mintit cu ceva. Inima incepuse sa imi bata mai repede, dar am incercat sa imi pastrez calmul si sa nu-i arat asta. Am ispirat adanc si i-am zis:

-Ai spus-o ca si cum as fi facut ceva rau.

-Claire...

-Oh,nu,chiar am facut ceva rau,nu?

-Claire,nu...Adica,uite care-i faza iti spun asta pentru ca tin la tine si imi pasa de tine,ok?

M-am uitat speriata la el, nu stiam ce am facut de data asta.

-Vreau sa te vad fericita, tocmai de asta o sa iti spun ca Dean nu e baiatul care te poate face fericita ,m-am indepartat usor de el,cum putea sa spuna asa ceva? Eu stiam mai bine ce ma face fericita si ce nu,iar Dean chiar ma facea fericita. E adevarat ca ma si facea sa sufar,dar fara sa vrea. E o persoana buna.

   -Apreciez,dar cred ca stiu sa imi fac alegerile singura.

   -Claire,tu nu intelegi,doar ai incredere in mine... Stiu ca ti-e greu sau poate o sa crezi ca spun asta pentru ca te vreau doar pentru mine,ceea ce e adevarat dintr-un anumit punct de vedere,da! Te plac,dar mult mai mult de atat imi doresc sa fii fericita si sa ai pe cineva care sa te merite,nu ca el... ,am vazut tristetea din ochii lui si m-am emotionat foarte tare,stiu ca Derek e un baiat bun,dar in inima mea e loc doar pentru Dean.

   L-am imbratisat si el isi lasase barbia peste umerii mei,l-am strans in brate atat de puternic incat ii simteam bataile inimii,Doamne,inima lui batea mai tare ca o bomba cu ceas. Poate daca Dean nu ar fi existat,atunci Derek ar fi avut o sansa. Dar acum nu se poate sa am altceva cu el inafara de o relatie de prietenie. Nici in ruptul capului nu ma asteptam ca Derek sa ma placa,se pare ca Dean avusese dreptate,ca de obicei.

   -Scuza-ma ca ti-am spus asta,dar m-am tot gandit,Claire...M-am tot gandit cum ar fii ca noi doi...

   -Derek...

   -Stiu,stiu deja ca nu se poate,stii ceva... Ai putea sa uiti totul si sa ramanem prieteni?

   Pe bune? Evident ca nu o sa pot uita faptul ca mi-a spus ca ma place si ca Dean nu-mi poate oferi fericire. Ce avea in cap baiatul asta?

   -Sigur,ramanem prieteni.

   Totul avea sa fie ciudat de acum in colo. Derek se indrepta spre aleea exterioara,iar eu o vedeam pe Anna cum se uita pe geamul din camera ei la mine muscand dintr-un mar.

   Dimineata a venit asa de greu, nu am putut adormi la ora pe care mi-am propus-o. Am ascultat muzica aproape toata noaptea si am vorbit cu Dean prin mesaje. Cand am intins mana dupa telefon, am observat ca si Derek imi scrisese.