He's not like the others | P A U Z A |

Prolog

               P R O L O G

-Melanie, stai!

- Ce mai vrei? spuse fata cu ochii plini de lacrimi.

-Imi pare rău.. chiar imi pare rău, iubito. Nu am vrut să se intâmple. Răspunse bărbatul din faţa ei încercând să pară convingător.

-Nu îmi mai spune iubito. Îţi pare rău? Dar atunci când te tăvăleai cu cu târfa aia in patul nostru,

nu îţi părea rău, nu? Vroiam să îţi fac o surpriză. M-am gândit să vin mai devreme pentru că nu mai puteam de dorul tau. Am crezut că vei rămâne surprins să mă vezi mai devreme. Dar tu ai rămas surprins că te-am prins cu o alta in pat. Stii, săptămâna asta m-am gândit doar la tine. Cine s-ar fi gândit ca nu pot sta trei săptămâni fără tine? Iar tu.. văd cât de dor îţi era de mine şi cât de nerăbdător erai să mă vezi.

-Oh, Melanie, nu mă lăsa, te rog. A fost un gest nebunesc. Melanie, ştii că te iubesc.

-Mâine dimineaţă vin să îmi iau lucrurile. Te rog, nu mă cauta. Ştii că voi merge la Kath, dar te rog, nu veni după mine. Faci mai rau!

-Melanie...

-Pa, Ben! murmură Melanie printre suspine si lacrimi.

                      MELANIE

Mă simt tradăta. Chiar de persoana pe care o iubesc si pâna acum am crezut că sentimentele sunt reciproce. Îl iubeam, încă îl mai iubesc. În mintea mea e un haos total. De ce mai stătea cu mine dacă nu mă iubea? Să îşi bată joc de mine şi de sentimentele mele şi să mă facă să sufăr. Îl urăsc! Mă urăsc pe mine că nu mi-am dat seama şi că îl iubesc. Urăsc fiecare clipă petrecută cu el!

Nota: Yep, am postat prologul. Sper să prindă bine, si să vă placă. Nu sunt o scriitoare foarte bună, dar sunt abia la început şi am avansat puţin faţă de ce poveşti făceam înainte. Sper să am câţiva cititori.  Aştept critici si păreri despre aceast capitol. . Multumesc celor care vor citi ♥