South-East Vibe

1 : Eyeliner

   –Și după ce dai cu fondul de ten, aplici concealer-ul peste, așa — luă un stick ca un ruj mai mare și îi scoase capacul, lăsând la iveală un ruj-nu-chiar-ruj de culoarea nude pe care îl întinse sub ochi pentru a acoperi cearcănele, și pe frunte — apoi iei buretele și tamponezi. Femeia apucă un burețel mic și rotund, roz, apoi începu să întindă ușor până când nu mai rămase nimic altceva înafară de o față fără defecte și iluminată. Nu e chiar așa greu, dar trebuie să cunoști ce e fiecare produs și la ce folosește.

   May aprobă și înghiți în sec. Chiar părea greu, și de obicei lucrurile chiar sunt grele pentru ea dacă așa par de prima dată. Oricum nu era ea o mare împătimită a machiajului, nu se prea machia — nu o făcea niciodată — dar parcă mama ei nu folosea atât de multe produse în dăţile alea rare când se machia şi ea. Machiajul nu i s-a părut niciodată util, probabil şi din cauză că nu a avut niciodată nevoie. Le vedea mereu pe fetele de la ea din clasă sau din şcoală, sau de pe stradă, dar a preferat să ignore. Tenul ei era oricum curat, şi mai mult nu o interesa.

   –O să îţi fac eu o listă cu astea. Sper că ştii măcar să faci o linie cu eyeliner-ul.

   Asta ştia; şi i se părea şi uşor. Mereu fostele ei colege de liceu veneau cu eyeliner-ele la şcoală şi o rugau să le ajute şi să le facă un contur care să semene cu ochii ei — pentru că îi iubeau forma ochilor. 

   Aprobă din cap şi luă pensula din mâna femeii. Se aplecă uşor pentru a ajunge la nivelul săracului băiat ce a ajuns cobai, în chiar în ultimul moment în care voia să plece după ce a schimbat unul din becurile de la oglindă. Ghinionul amândurora, gândi May ce realiză cât de mult era şi el chinuit, nu numai ea.

    –Noona, putem intra la probă?

   Min Rin îşi întoarse capul şi văzu trei băieţi înalţi, ciufuliţi, obosiţi, în haine comode, puţin transpiraţi. Se încruntă şi deduse că se întorceau de la repetiţii, dar era mulţumită că măcar ţinuseră minte să vină la probă. Aprobă şi le făcu semn cu capul să se aşeze pe scaune. 

   –Scuze, trebuie să fac aici, tu continuă, i se adresă apoi lui May.

   Îi puse mâna pe umăr şi îi zâmbi, însă ea nu îşi ridică capul, încă privindu-l intens pe băiatul jumătate adormit. Înjură în barbă câteva cuvinte în română învăţate de la şcoală, apoi îşi puse mâna pe bărbia lui şi îi ridică capul pentru a putea să îşi dea seama care ar fi cel mai potrivit stil care să îl avantajeze. Se gândi totuşi să încerce să facă ceva ce văzuse pe internet o seară în urmă, aşa că se apucă.

   Ignoră privirile insistente ale celor trei băieţi destul de cunoscuţi ce stăteau pe scaune la măsuţa la care s-a dus ea pentru a lua fardurile şi eyeliner-ul, apoi se întoarse şi se lăsă din nou în jos pentru a aplica puţin fard maro la coada ochiului băiatului ce se pare că acum se trezise şi privea oarecum terifiat pensula din mâna ei.

   –Noona, ea e o noona nouă? întrebă unul din cei trei.

   –Ah, nu ştiu cât de noona e pentru voi, cu excepţia ta, Jungkook.

   –Serios? râse băiatul cu părul vopsit castaniu.

   May încerca să îi ignore, cu toate că o călcau pe nervi. Puteau să o întrebe direct pe ea, nu era ca şi cum nu erau în aceeaşi cameră şi ea nu auzea. Totuşi, continuă. Lăsă fardul jos şi luă eyeliner-ul în formă de creion. Ridică încet de ploapa băiatului şi începu să traseze o dungă subţire.

   –Hyuk, o să arăţi ca un kpop star, râse unul din ceilalţi doi băieţi. May îl privi cu coada ochiului şi îi remarcă părul blond — îi părea cunoscut, dar nu îşi amintea cum îl chema.